Juncker, în discursul privind Starea UE: „România şi Bulgaria trebuie să intre în Schengen“. Cinci intenţii pentru anul viitor şi summit european la Sibiu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Europa trebuie să profite de trecerea şocului legat de Brexit şi de stabilizarea economiei sale pentru a se relansa, a îndemnat astăzi la Strasbourg preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, care a susţinut al treilea său discurs privind Starea Uniunii. El a făcut apel la solidaritate şi s-a pronunţat pentru intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

„Vântul a revenit în pânzele Europei“, şi-a început Juncker discursul susţinut în faţa europarlamentarilor.

În opinia şefului CE, care propune atât legislaţia, cât  şi politicile Uniunii Europene (UE), sfârşitul anului 2017 este însoţit de curenţi favorabili relansării. Aceşti curenţi au apărut după trecerea şocului provocat de votul britanilor în favoarea ieşirii din UE şi după înfrângerile electorale suferite de eurosceptici. După ce anul trecut a făcut apel la unitate, în acest an Juncker a chemat la relansare. El pledează pentru o Europă mai bună, care să protejeze, care să apere modul de viaţă european, care să le dea puterea cetăţenilor ei, care să apere şi care să-şi asume responsabilităţi.

Europa, stabilizată economic

„Am făcut eforturi şi progrese pentru a rămâne uniţi. Suntem în al cincilea an de redresare economică, creşterea economică e mai mare în ultimii doi ani decât cea a Statelor Unite. Şomajul e în scădere, 8 milioane de locuri de muncă fiind create în mandatul actualei Comisii Europene. După criza economică de acum zece ani, economia europeană şi-a revenit, la fel şi băncile. Avem o oportunitate, dar ea nu va dura mult, trebuie să profităm de ea“, a declarat Jean-Claude Juncker.

Cinci intenţii pentru anul viitor

El a propus Parlamentului European o scrisoare privind intenţiile pentru anul viitor.

Şeful CE are cinci propuneri: 1. întărirea programului comercial european şi reciprocitate, 2. o industrie mai puternică, 3. plasarea UE în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice, 4. o mai bună protecţie împotriva atacurilor cibernetice, 5. ajutarea statelor aflate în prima linie a migraţiei.

Juncker s-a declarat mândru de industria auto europeană, dar s-a arătat nemulţumit de păcălirea consumatorilor. El a invitat companiile să-şi repare greşelile. 

În privinţa atacurilor cibernetice, şeful CE a propus înfiinţarea unei Agenţii europene privind securitatea cibernetică.

„Atacurile cibernetice nu au frontiere şi nu iartă pe nimeni“, a avertizat el.

Laude pentru Italia

Juncker a invitat statele membre UE să dea dovadă de solidaritate în privinţa migraţiei şi a felicitat Italia pentru că „a salvat onoarea Europei în Mediterana“.

„Europa îmbătrâneşte, e nevoie de migraţie legală“, a subliniat el.

Al şaselea scenariu pentru UE

Şeful CE  a propus totodată un al şaselea scenariu pentru UE, menţionând că este unul personal.

„Europa trebuie să se bazeze pe trei piloni, trei valori: libertate, stat de drept şi egalitate între membrii săi“, a declarat Juncker.

„UE trebuie să respire cu ambii plămâni, atât cu cel din Est, cât şi cu cel din Vest, astfel se va sufoca“, a continuat el.

„Copiii din România şi Italia trebuie să aibă acelaşi acces la vaccinare, fără dacă şi poate, e incalificabil să se moară din boli aproape eradicate“, a insistat liderul european.

„Oamenii care prestează aceeaşi muncă trebuie să primească aceeaşi remuneraţie. Trebuie să ne asigurăm că regulile europene privind mobilitatea lucrărilor sunt respectate peste tot. Nu trebuie să avem consumatori second-hand, nu accept ca est-europenii să cumpere produse mai proaste vândute sub acelaşi brand ca şi în Vest. Aceste practici sunt deja interzise prin legislaţia europeană şi trebuie să ne asigurăm că legea se aplică“, a afirmat şeful Executivului european.

România trebuie primită în Schengen

Potrivit lui Juncker, România şi Bulgaria trebuie să intre în Schengen.

„Avem nevoie de independenţa justiţiei. Deciziile instanţelor trebuie respectate. În UE, statul de drept nu e opţional, e obligatoriu“, a atras atenţia şeful CE.

„România şi Bulgaria trebuie primite rapid în Schengen, a spus el.

Cu ocazia unei vizite efectuate la Bucureşti la începutul lunii mai, Juncker îşi exprimase convingerea că până la momentul în care va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în 2019, România nu va mai fi monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei şi va fi parte a spaţiului Schengen. Cu acelaşi prilej, şeful Comisiei Europene se pronunţase ferm în favoarea aderării României la spaţiul Schengen, dat fiind că statul român a îndeplinit toate condiţiile care se impugn, notează Agerpres în pagina electronică.

Pe de altă parte, el a declarat că „euro e destinat să fie moneda tuturor europenilor“, iar „statele non-euro au nevoie de un instrument pentru a le ajuta“ în vederea adoptării euro.

Summit pentru viitorul UE pe 30 martie 2019, la Sibiu

Preşedintele Comisiei Europene CE vrea ca şefii de stat şi de guverne ai statelor membre UE să se întâlnească în România a doua zi după ce Marea Britanie părăseşte blocul european, în martie 2019, pentru a trasa calea Uniunii cu 27 de state membre.

Juncker i-a îndemnat pe liderii europeni să se reunească în România, la Sibiu, pe 30 martie 2019. Marea Britanie ar urma să iasă din Uniune cu o zi înainte.

„UE va merge mai departe după plecarea Marii Britanii. Brexitul nu este totul. Nu este viitorul Europei“, a adăugat el.

Despre extinderea UE

Şeful CE a propus o perspectivă de aderare statelor din Balcanii de Vest şi exclude o iniţiativă similară pentru Turcia.

„Trebuie să oferim o perspectivă clară de aderare statelor din Balcanii de Vest. Momentan nu e posibil, dar în viitor UE va avea mai mult de 27 de state membre“, a notat Juncker.

„În viitorul apropiat nu va fi vorba de o aderare a Turciei. Cer autorităţilor de la Ankara să elibereze jurnaliştii europeni. Nu mai numiţi statele europene «fasciste». Am uneori impresia că unii din Turcia vor să tragă podul şi apoi să dea vina pe Europa pentru eşec“, a precizat el.

Comasarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene cu cea de preşedinte al Consiliului European

Jean-Claude Juncker a mai a propus comasarea funcţiei sale cu cea a lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, relatează AFP.

„Eficienţa europeană ar putea câştiga forţă dacă am putea comasa preşedinţia Comisiei Europene cu cea a Consiliului European“, a declarat Juncker în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

„Peisajul european ar fi mai lizibil şi mai uşor de înţeles dacă nava europeană ar fi condusă de un singur căpitan. Faptul de a avea un singur preşedinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, deopotrivă ca uniune a statelor şi ca uniune a cetăţenilor“, a semnalat el.

Preşedintele Consiliului European, ales cu o majoritate calificată pentru un mandat de doi ani şi jumătate de către şefii de stat şi de guvern europeni, pregăteşte şi prezidează summiturile europene. De asemenea, el are rolul de a reprezenta UE în afacerile internaţionale. Funcţia, exercitată anterior, prin rotaţie, de către şefii de stat, a devenit oficială şi permanentă la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009.

Numit de către liderii statelor membre, cu aprobarea Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene defineşte orientările politice ale organismului pe care îl conduce şi le pune în aplicare. El reprezintă, de asemenea, UE pe scena internaţională, notează Agerpres în pagina electronică.

Între altele, Juncker s-a opus ideii unui parlament al zonei euro, şi-a exprimat dorinţa ca procurorul european să se ocupe de infracţiunile transfrontaliere, a pledat pentru aprobarea deciziilor de politică externă cu o majoritate calificată, s-a pronunţat în favoarea listelor transnaţionale la alegerile europene, apreciind că „le-ar face mai democratice“.

Discursul despre Starea Uniunii Europene a fost instaurat prin Tratatul de la Lisabona. Cu această ocazie, începând din 2010 încoace, preşedintele în funcţie al Comisiei Europene se adresează eurodeputaţilor, în faţa cărora prezintă bilanţul pentru anul trecut şi liniile directoare pentru anul următor.

Această reuniune, stabilită în septembrie, marchează totodată începerea sesiunii parlamentare europene.

La 14 seprembrie, la o zi după discurs, Juncker se întâlneşte în direct, pe YouTube, cu cetăţeni europeni, pentru a le răspunde la întrebări.

Anul 2018 va fi ultimul an plin pentru Jean-Claude Juncker şi echipa sa, al cărei mandat se încheie în toamna anului 2019.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite