Economia Turciei va avea de suferit în urma puciului eşuat, iar turismul va fi afectat, cred analiştii

Deprecierea cu 6% a lirei turceşti, prăbuşirea bursei şi retrogradarea ratingurilor Turciei, în numai o săptămână, arată dificultăţile cu care se va confrunta economia acestei ţări după lovitura de stat eşuată, relatează AFP. Declinul turismului va afecta creşterea economiei Turciei în 2016 şi 2017, notează şi Reuters.

Economiştii consideră că încetinirea activităţilor economice, inclusiv o recesiune, nu este inevitabilă, dar acest fapt depinde de deciziile preşedintelui Recep Erdongan şi ale guvernului.

În decurs de o săptămână, lira turcească s-a depreciat cu 6% faţă de dolar, în timp ce capitalizarea bursei s-a redus cu 10%.

”În ultimă instanţă, fragilitatea Turciei este faptul că nu îşi permite deprecierea în continuare a lirei”, a declarat Michael Harris, director pentru cercetări la Renaissance Capital.

El a spus că în ţări pornind din Marea Britanie şi până în Africa de Sud deprecierea monedei provoacă pierderi dar nu modifică dinamica economică atât de substanţial ca în Turcia.

În schimb, într-o ţară care s-a confruntat cu inflaţie ridicată, cursul mai slab va spori presiunile de creştere a preţurilor de consum.

Autorităţile de la Ankara au avut succes într-o anumită măsură, în ultimele luni, în reducerea inflaţiei, care în luna mai a atins 6,57%.

”În Turcia, dacă moneda scade prea mult este foarte dureros pentru companii. Iar acest lucru duce la scenariul recesiunii”, a explicat Harris.

Turcia s-a confruntat cu o criză bancară şi inflaţie ridicată în anii 1990, urmate de o criză financiară în perioada 2000-2001 care aproape a prăbuşit economia.

Pentru mulţi turci, şase zerouri pe o bancnotă şi necesitatea de a fi milionari în lire pentru cele mai simple cumpărături sunt o amintire dureroasă.

De la venirea la putere a Partitului AKP, co-fondat de Erdogan, în 2002, turcii s-au obişnuit cu o creştere economică solidă, cu performanţe peste ale altor state emergente, cu excepţia Indiei şi Chinei.

Situaţia s-ar putea schimba în curând, afirmă William Jackson, economist specializat în pieţe emergente la Capital Economics, avertizând că există riscul unei recesiuni.

”Dacă creşterea economică şi veniturile vor încetini, ar putea avea loc o creştere a creditelor neperformante şi o înăsprire a condiţiilor de creditare”, consideră Jackson.

Potrivit estimărilor FMI, economia Turciei ar fi urmat să crească în 2016 cu 3,5%-4%, creşterea fiind susţinută în prima parte a anului de cheltuielile guvernamentale şi preţul scăzut al petrolului.

Pe plan extern însă, Turcia a fost de mult timp vulnerabilă la modificarea încrederii investitorilor faţă de o ţară cu un deficit de cont curent mare. Acest fapt face ca Turcia să fie dependentă de fluxul de capital speculativ, care ar putea scădea brusc în cazul unor evenimente politice sau economice grave.

Măsurile luate de Erdogan împotriva persoanelor suspectate că ar fi participat la lovitura de stat au provocat îngrijorare că preşedintele se va folosi de actualul climat pentru a-şi pune în aplicare planul unei preşedinţii cu rol executiv, care i-ar spori puterile.

”Guvernul turc trebuie să adopte politici corecte. Dacă este vorba doar de pedepse şi stabilizare, atunci momentul va fi depăşit. Dacă este vorba de încercarea de a deveni preşedinte pe viaţă, tranziţia va fi turbulentă şi mai lungă decât am crezut”, a spus Harris.

Standard&Poor’s a retrogradat ratingul Turciei de la nivelul BB+ la BB, iar analiştii avertizează că şi Moody’s ar putea lua o măsură similară luna viitoare.

Erdogan a atacat agenţiile de evaluare financiară, într-un discurs în Parlament.

”Ce este cu voi, cine vă credeţi? Nu aveţi autoritatea să faceţi o astfel de afirmaţie faţă de Turcia”, a spus Erdogan.

El a adăugat că agenţiile au alte motive, politice, care vin din ostilitatea faţă de Turcia.

Renaissance Capital a avertizat joi că dacă Erdogan va modifica legislaţia electorală pentru a-şi asigura majoritatea constituţională sau preşedinţia pe viaţă, investitorii vor regreta că nu au vândut plasamentele din Turcia.

Declinul turismului

Ritmul de creştere al economiei Turciei în 2016 şi 2017 va fi mai redus decât a estimat Guvernul, din cauza efectelor loviturii de stat, care au dus la deprecierea lirei turceşti şi au afectat turismul, se arată într-un studiu realizat în rândul a 41 de economişti, transmite Reuters, preluată de agerpres.ro. 

 Studiul, la care au luat parte economişti din şi din afara Turciei, s-a desfăşurat săptămâna aceasta. Aceştia se aşteaptă ca PIB-ul Turciei să înregistreze o creştere de 3,5% în 2016 şi în 2017, sub estimările Guvernului, de 4,5% anul acesta şi de 5% anul viitor.

În 2015, economia turcă a crescut cu 4%, iar în primul trimestru din acest an a înregistrat un avans de 4,8%.

Analiştii avertizează că veniturile din turism vor scădea cu un sfert în acest an, ceea ce va costa Turcia aproximativ opt miliarde de dolari şi va şterge peste o jumătate de punct din creşterea economică.

Lira turcească s-a apreciat luni cu 3% în raport cu dolarul american, după ce vineri s-a depreciat cu aproape 5%, cea mai mare scădere înregistrată într-o singură zi de moneda turcă, după luna octombrie 2008. Dar miercuri seară lira a ajuns din nou la un nivel record scăzut, la 3,0970 dolari.

Deprecierea vine după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat miercuri instaurarea stării de urgenţă pentru trei luni în Turcia, afirmând că acest lucru le va permite autorităţilor să acţioneze mai rapid şi mai eficient pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili pentru lovitura de stat eşuată. De asemenea, lira a fost afectată de avertizările agenţiilor de evaluare financiară Fitch Ratings şi Moody's Investors Services privind posibilitatea retrogradării ratingului Turciei, în urma tentativei de lovitură de stat şi de decizia Standard & Poor's Ratings Services de a retrograda ratingul suveran al Turciei.

Economiştii avertizează că instaurarea stării de urgenţă va afecta şi mai mult turismul din Turcia.

Costurile de împrumut ale Turciei ar putea creşte, iar riscurile negative au sporit după recenta tentativă de lovitură de stat, a afirmat joi vicepremierul Mehmet Simsek. Există câteva motive pentru încetinirea la care ne aşteptăm: în primul rând — deteriorarea turismului şi, în al doilea rând, companiile cu datorii în valută se confruntă cu o creştere a costurilor lor de finanţare, din cauza deprecierii lirei turceşti, a explicat economistul Finansbank, Deniz Cicek.

Acesta a adăugat: "O încetinire a economiei mondiale şi impactul Brexitului asupra economiei UE ar putea avea un impact negativ asupra creşterii economiei Turciei, din cauza legăturilor comerciale. Unul din efectele loviturii de stat ar putea fi încetinirea economiei din cauza declinului din turism şi a creşterii costurilor financiare externe".

Turcia este puternic dependentă de importurile de energie şi se bazează pe veniturile din turism pentru a-şi finanţa deficitul de cont curent, care anul trecut s-a ridicat la peste 32 miliarde de dolari, sau 4,5% din PIB.

Majorarea ratelor dobânzilor în SUA ar putea fi rediscutată din nou spre sfârşitul acestui an, ceea ce ar putea face condiţiile de finanţare externă mai dificile şi ar putea duce la deprecierea lirei turceşti. Aproape sigur recentele evenimente vor face creşterea economică mai slabă. Pe termen scurt va fi afectată încrederea, ceea ce ar avea ca rezultat reducerea consumului şi a investiţiilor. Pe termen lung, vor scădea investiţiile şi productivitatea. Încă nu ne-am înrăutăţit estimările, dar există cu certitudine riscuri negative şi intenţionăm să revizuim prognozele după stabilizarea situaţiei, a explicat economistul William Jackson de la Capital Economics.

Site-ul Tripping.com a anunţat un declin de 37% al căutărilor pentru Turcia săptămâna trecută, în timp ce compania de cercetare de piaţă Euromonitor estimează că sosirile internaţionale în Turcia vor scădea anul acesta la 32,9 de milioane, de la 34,7 de milioane în 2015 şi peste 35 de milioane în 2014.

"Recentele evenimente politice din Turcia vor fi dezastruoase pentru industria turismului", a apreciat analistul Nadejda Popova de la Euromonitor.

Numai în iunie, sosirile de pasageri străini pe calea aerului au scăzut cu 29%, astfel încât în primul semestru din 2016 declinul era de 12%.

Cele mai afectate sunt companiile aeriene Turkish Airlines şi Pegasus, operatorul aeroportuar TAV şi compania de servicii aeroportuare Celebi. Acţiunile acestor firme au scăzut deja anul acesta cu 25 — 35%.

Efe Kalkandelen, analist la IS Investment, se aşteaptă în acest an la un declin de 4 — 5% al sosirilor de pasageri străini pe calea aerului faţă de un avans de 5,2% estimat anterior. Scăderea numărului de turişti străini este un motiv de îngrijorare deoarece scad câştigurile în industria turismului, a explicat Efe Kalkandelen.

În 2018, un nou aeroport va fi inaugurat la Istanbul. În primă fază, 80 de milioane de pasageri vor putea beneficia de noul aeroport, numărul lor urmând să ajungă ulterior la 150 de milioane.

"Din păcate, Turkish Airlines va avea mult de suferit din cauza turbulenţelor. Dacă evenimentele de vineri noaptea vor fi legate de instabilitatea regională, probabil compania aeriană se va confrunta cu o scădere a cotei de piaţă şi cu dificultăţi financiare", a apreciat Mark Martin, director general al Martin Consulting din Dubai.

Şi până acum industria turistică a Turciei se confrunta cu dificultăţi, în urma atentatelor sinucigaşe din Istanbul şi a înrăutăţirii relaţiilor cu Rusia.

Numărul turiştilor străini care au vizitat Turcia a scăzut cu 28% în aprilie, cel mai semnificativ declin din ultimii 17 ani, arată datele oficiale publicate recent.

Sectorul turistic asigură peste un milion de locuri de muncă şi este responsabil pentru 4,5% din PIB-ul Turciei, evaluat la 800 miliarde de dolari.

Ministerul Turismului a anunţat recent că 1,75 milioane de persoane au vizitat Turcia în aprilie, în scădere cu 28,07% comparativ cu perioada similară din 2015. Este cel mai semnificativ declin din mai 1999. Numărul turiştilor ruşi şi germani care au vizitat Turcia a scăzut cu 79% şi, respectiv 35% în aprilie. De asemenea, au fost mai puţini turişti din UE, SUA, Japonia şi Australia.