Nori deasupra „Regatului Ungariei”. Austriecii, furioşi că Viktor Orbán vrea să-i exproprieze fără despăgubiri

Comisia Europeană va anunţa până la sfârşitul acestei luni dacă va declanşa procedura de infringement pentru Budapesta din cauza unei legi controversate prin care premierul Viktor Orbán vrea să ia pământurile deţinute de aproximativ 200 de cetăţeni austrieci în Ungaria. Mai exact, Orbán susţine că austriecii au fentat un moratoriu şi au cumpărat terenuri agricole în Ungaria, deşi n-aveau voie, aşadar le va lua pământurile fără să-i despăgubească.

„Mă tem că se văd nori la orizont. Iar norul cel mare este legea privind terenurile agricole”, a declarat Heinz Fischer, preşedintele Austriei, cu diplomaţia-i caracteristică, la începutul acestei luni. Făcea declaraţiile în cadrul unei vizite oficiale în Ungaria, unde a fost primit cu tot onorul: soldaţi în uniforme de husari, garda de onoare a fost prezentă la salut, întâmpinarea a fost făcută de János Ader, preşedintele maghiar. 

Ader susţine însă că n-a auzit nimic de un „nor mare”, decât ceva despre un „nor mic”. Sincopa din comunicare nu este însă deloc nouă. Austria s-a plâns oficial Comisiei Europene încă din februarie cu privire la propunerea de lege funciară înaintată de guvernul condus de Viktor Orbán pentru a fi implementată din mai 2014, atunci când expira un moratoriu care reglementa sectorul. 

În mai, în Ungaria a încetat un moratoriu de 20 ani, impus de maghiari pentru a se asigura că străinii nu pot cumpăra terenuri agricole în Ungaria. În 2004, atunci când Ungaria a intrat în UE, guvernanţii de la Budapesta s-au angajat să elimine moratoriul la 1 mai 2014 pentru liberalizarea pieţei funciare, în conformitate cu normele şi principiile comunitare. 

Însă odată cu încheierea moratoriului, guvernul maghiar a introdus o nouă lege funciară, care-i lasă vulnerabili pe toţi cei care au pământuri luate prin concesiune şi care se aplică retroactiv începând cu 1994, adică de la intrarea în vigoare a moratoriului. Vizaţi sunt approximativ 200 de cetăţeni austrieci, pe care Orbán îi bănuieşte că s-au folosit de astfel de contracte de concesiune pe 99 de ani pentru a cumpăra de facto terenuri agricole în Ungaria. 

Contractele lor devin nule în cadrul noii legi, iar guvernul intenţionează să-i exproprieze pe austrieci fără a le plăti despăgubiri. 

„Miza este libera circulaţie a capitalului în interiorul UE. Am încredere că Bruxelles-ul va lua o decizie clară în favoarea noastră”, a declarat Andrae Rupprechter, ministrul Agriculturii din Austria. 

Nu la fel de împăciutor este omologul său maghiar: „Unde este la mijloc teren agricol, va fi o luptă”, a declarat Sandor Fazekas, citat de Reuters.

„Trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a ne asigura că pământul, fie el deţinut sau arendat, rămâne la poporul maghiar, fermierii maghiari şi micii întreprinzători maghiari”, a continuat Fazekas. 

Deşi ungurii îi numesc pe austrieci „rudele noastre prin alianţă” datorită imperiului Austro-Ungar pe care l-au ridicat împreună în secolul al XIX-lea, între cele două popoare rămâne cel puţin o diferenţă majoră: nivelul de trai. În timp ce austriecii călătoresc în Ungaria pentru a beneficia de servicii medicale mai ieftine, maghiarii merg în Austria pentru a vinde legume şi fructe sau pentru a ocupa locurile de muncă din construcţii, plătite prea puţin pentru a-i interesa pe austrieci, notează jurnaliştii Reuters. 

Comisia Europeană a specificat încă din februarie că tratează separat cele două plângeri formulate de austrici: dacă legea încalcă normele europene şi dacă austriecii sunt discriminaţi. 

„Dacă la finalul procesului de analiză Comisia va concluziona că legislaţia ungară nu este în linie cu legislaţia UE, va lua paşii necesari pentru a se asigura că măsurile respective vor fi amendate pentru a se alinia normelor comunitare”, a transmis Executivul UE. 

Pentru Viktor Orbán, chestiunea s-a transformat în mare măsură într-o cruciadă personală. În timpul primului său mandat în fruntea Guvernului de la Budapesta (1998-2002), a organizat la un moment dat o conferinţă de presă într-un hambar dintr-un sat aflat la graniţa cu Austria. „Trebuie să punem capăt acestei practici. Escrocheria pe care austriecii o fac aici nu poate continua”, tuna atunci Orbán. „Fiecare fermier austriac care a ocolit legislaţia maghiară şi a cumpărat pământ ar trebui să fie fericit că a scăpat nevătămat”, continua premierul. 

Propunerea privind exproprierea fără compensaţii nu reprezintă deloc una neobişnuită pentru guvernarea Orbán din ultimii ani, iar Austria a resimţit şi în trecut măsurilor dure aplicate de Budapesta. În frunte cu Raiffeisen, grupurile bancare austriece au încasat pierderi uriaşe de pe urma măsurilor aplicate de Orbán, precum eliminarea comisionului pentru rambursarea anticipată a creditelor, moratoriul asupra executării creditelor ipotecare în timpul crizei, stabilirea unui curs de schimb fix pentru francul elveţian în raport cu forintul pentru achitarea creditelor ipotecare luate de maghiari în moneda elveţiană şi naţionalizarea fondului de pensii private obligatorii (Pilonul II), 

În 2010, Budapesta a decis naţionalizarea sistemelor de pensii private obligatorii (Pilonul II), transferând practic toate contribuţiile făcute de maghiari de la grupurile bancare către stat, reducând astfel deficitul din sistemul de pensii. Măsura n-a fost suficientă pentru a întări încrederea faţă de economia maghiară, iar forintul atingea constant la începutul anului 2011 noi minime istorice, iar costurile de împrumut ale statului creşteau vertiginos. 

Situaţia a devenit critică, în contextul în care în Ungaria, persoanele fizice aveau restanţe în valută ce în valoare de aproximativ 32 de miliarde de dolari, preponderent în franci elveţieni (CHF), potrivit datelor Băncii Centrale din Ungaria. Astfel, consumatorii au fost puternic afectaţi atunci când moneda naţională, forintul, s-a depreciat cu 20% faţă de euro şi cu 30% în raport cu francul elveţian, comparativ cu vara anului 2008, înainte de declanşarea crizei, perioadă ce a reprezentat apogeul contractării creditelor în valută. 

Pentru a ieşi din această situaţie, parlamentul ungar a aprobat, la sfârşitul lui 2010, o nouă lege care interzice creditarea în valută atât a persoanelor fizice, cât şi a firmelor. Totodată, autorităţile au impus băncilor să elimine dobânzile aplicate la rambursarea anticipată a creditelor. 

Totodată, băncile au fost forţate să limiteze cursul de schimb al monedei naţionale în raport cu francul elveţian pentru următoarele trei luni. Astfel, FHB (o bancă din Ungaria) a stabilit un curs de 205 forinţi pentru un franc, aplicabil numai pentru creditele ipotecare fără restanţe. Pentru a stimula creditarea în forinţi, OTP, cea mai mare bancă prezentă pe piaţa ungară, a anunţat dobânzi mai mici pentru împrumuturile în moneda naţională.

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/viktor-orban" target="_blank">View the story "Viktor Orban" on Storify</a>]