Negocierile ultimei şanse pentru Grecia la Bruxelles. Propunerile guvernului Tsipras nu au convins încă FMI

Şefa FMI, Christine Lagarde şi ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis

Premierul elen Alexis Tsipras a afirmat miercuri, înainte de plecarea la Bruxelles, că unii creditori ai Greciei nu acceptă propunerile de reformă făcute de autorităţile de la Atena pentru deblocarea ajutorului financiar, informaţie care a dus la scăderea cotaţiilor acţiunilor europene şi a euro.Potrivit unor surse guvernamentale ele, Fondul Monetar Internaţional nu acceptă „măsuri compensatorii“ pe care guvernul Tsipras le propusese.

Premierul grec, Alexis Tsipras, a criticat miercuri poziţia „unor instituţii“, vizând Fondul Monetar Internaţional (FMI), care nu acceptă „măsuri compensatorii“ pe care Grecia le propusese, potrivit unei surse guvernamentale elene, relatează AFP.
 

Alexis Tsipras urmează să se întâlnească cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu şeful Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi cu directoarea FMI, Christine Lagarde, înainte de reuniunea Eurogrupului, care ar urma să evalueze noile propuneri greceşti pentru a da ''undă verde'' încheierii unui acord cu Atena privind continuarea acordării de împrumuturi internaţionale ţării, care riscă o incapacitate de plată la sfârşitul lunii iunie.

„Adresându-se colaboratorilor săi înainte de a părăsi Atena cu destinaţia Bruxelles, Alexis Tsipras“a deplâns insistenţa cu care unele instituţii nu acceptă „măsuri compensatorii“, a indicat sursa.

El a vizat FMI, care, potrivit guvernului grec, nu acceptă unele dintre propunerile Atenei, a declarat pentru AFP o altă sursă guvernamentală.

„Refuzul măsurilor compensatorii nu are loc în nici o altă parte, nici în Irlanda, nici în Portugalia, nicăieri“, a declarat Tsipras, potrivit sursei.

„Această poziţie stranie ascunde două eventualităţi: fie ele (instituţiile) nu vor un acord, fie servesc unor anumite interese în Grecia“, a afirmat premierul grec.

Potrivit unei surse guvernamentale elene, FMI n-a acceptat unele noi propuneri greceşti, prezentate luni creditorilor, referitoare la creşterea taxei pe veniturile mari sau reintroducerea cotizaţiilor angajatorilor la nivelul de dinainte de începutul crizei datoriei în 2010.

Creditorii Greciei au trimis miercuri Guvernului elen termeni revizuiţi pentru acordul necesar deblocării fondurilor de salvare, în timp ce premierul Alexis Tsipras şi-a exprimat neîncrederea că lista sa de propuneri este insuficientă, relatează Bloomberg.

"Mai sunt multe de făcut. Nu am ajuns încă la un acord", a declarat ministrul danez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem, care prezidează reuniunile omologilor săi din zona euro.

Setul revizuit de măsuri a fost transmis guvernului grec în dimineaţa zilei de miercuri, a declarat o persoană apropiată situaţiei.

Cotizaţiile au fost reduse în ultimii ani în cadrul unor planuri de redresare a economiei elene, dictate de către creditori şi votate de precedentul guvern de coaliţie (dreapta-socialişti), a explicat sursa greacă.

O sursă europeană apropiată negocierilor a confirmat miercuri că existau dificultăţi în rândul creditorilor în ajun, dar că, de atunci, ei au reuşit „să ajungă la o poziţie comună“.

În urma declaraţiilor premierului elen, indicele ASE al bursei din Atena a scăzut cu 3,2%, DAX al bursei din Frankfurt cu 1%, FTSE MIB al bursei din Milano cu 0,9%, în timp ce indicele IBEX 35 din Madrid este în declin cu 1,4%. Euro a coborât la rândul lui sub nivelul de 1,12 vdolari pe unitate.

Premierul Italiei: Cei mai mari inamici ai Greciei în zona euro sunt ţările est-europene

Cei mai mari inamici ai Greciei în zona euro sunt ţările est-europene, a declarat miercuri premierul italian Matteo Renzi, înainte de noile discuţii de la Bruxelles privind un acord cu Atena pentru salvarea sa de la intrarea în incapacitate de plată, informează DPA.

"Grecii şi guvernul elen trebuie să ştie că există o presiune foarte puternică din partea opiniei publice europene, în special în unele ţări, de a folosi această fereastră deschisă ca o oportunitate de a sancţiona Grecia şi de a încheia pentru totdeauna chestiunea prezenţei Greciei în zona euro", a declarat Renzi într-un discurs susţinut în Senatul de la Roma.

Germania, alături de ţări nord-europene precum Finlanda şi Olanda, este văzută în mod tradiţional ca o promotoare a responsabilităţii fiscale şi ca principal adversar al guvernului radical de stânga al Greciei.

Însă state central şi est-europene din zona euro — în special cele trei republici baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, care au îndurat propriile programe de austeritate — au fost de asemenea critice faţă de presupusa lipsă de disponibilitatea a Atenei de a-şi pune pe picioare economia.

"Guvernul grec vrea în continuare să petreacă, dar nota de plată trebuie achitată de altcineva", a scris luni pe Twitter preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, fost comisar european.

La Roma, Renzi a spus că afirmaţia sa nu făcea referire doar la membrii vechi ai Uniunii Europene, "ci la acele ţări care s-au alăturat mai târziu, în al doilea val al extinderii europene".

Renzi a mai declarat că "o mare parte a liderilor instituţionali şi politici" din UE sunt dispuşi "să facă orice pentru a ajuta" Grecia, dar a subliniat că Atena trebuie să depună la rândul său un "efort reciproc" şi să se angajeze să realizeze reforme economice semnificative.

Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare

Tsipras a propus luni un program de măsuri care include majorări de taxe pentru companii şi persoanele cu venituri ridicate, pentru respectarea ţiuntelor fiscale solicitate de creditori în schimbul ajutorului financiar.

Analiştii consideră că poate fi găsită o soluţie, chiar dacă mai sunt de depăşit obstacole precum votul din Parlamentele Greciei şi Germaniei şi o soluţie de plată a datoriei către FMI.

"Au avut loc suficiente progrese pentru a se vederea linia de sosire", a declarat Erik Nielsen, analist la UniCredit în Londra.

În urma discuţiilor dintre Tsipras şi reprezentanţii creditorilor, miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni miercuri seara pentru a discuta despre acord.

Propunerile Greciei includ măsuri de eliminarea opţiuni de pensionare anticipată, majorarea taxei pe vânzări, a taxelor impuse persoanelor cu venituri medii şi mari şi introducerea unei noi taxe pentru companiile cu profituri nete anuale de peste 500.000 de euro.

Dacă miniştrii de Finanţe vor ajunge miercuri la un acord, liderii vor putea semna acordul la summit-ul de două zile al UE care începe joi.