Naţionaliştii corsicani triumfă în alegerile teritoriale şi îndeamnă Guvernul francez la negocieri

Gilles Simeoni, liderul formaţiunii Pentru Corsica sărbătoreşte victoria cu susţinătorii săi FOTO AFP

Naţionaliştii corsicani condu;i de Gilles Simeoni şi Jean-Guy Talamoni au obţinut duminică o victorie electorală care le dă cheile viitoarei colectivităţi teritoriale unice. Aceştia au cerut Guvenului de la Paris să lanseze negocieri cu privire la dosarele pe care ei le apără, relatează AFP.

”Parisul trebuie acum să conştientizeze ceea ce se întâmplă în Corsica”, a declarat capul de listă a formaţiunii naţionaliste Pè a Corsica (Pentru Corsica), susţinătorul autonomiei Gilles Simeoni, după acest scrutin marcat de scorul istoric al naţionaliştilor (56,5% din sufragii) şi de un absenteism puternic (47,5%).

Premierul Edouard Philippe a răspuns câteva ore mai târziu, sunându-l să-i transmită ”felicitări republicane” şi declarându-se pregătit să-l primească la Paris ”imediat după instalarea noii colectivităţi”, au declarat pentru AFP surse din anturajul şefului Guvernului.

Ministrul de Interne Gérard Collomb a ţinut la rândul său să le dea asigurări ”noilor aleşi cu privire la disponibilitatea Guvernului, într-un spirit de ascultare, la dialog şi repsect reciproc, la însoţirea creării noii colectivităţi şi la a răspunde numeroaselor aşteptări exprimate de corsicani cu ocazia acestui scrutin”.

Însă dialogul între şeful Guvernului şi cel mai puternic om de pe insulă a mers mai departe, a precizat apoi Simeoni în faţa presei.

”I-am spus că, dincolo de politeţea protocolară, aşteptăm şi sperăm un dialog veritabil cu statul şi că n-au existat vreodată condiţii atât de favorabile ca problema corsicană (...) să fie soluţionată liniştit şi durabil printr-o soluţie politică”.

”ŢARĂ PRIETENĂ”

Jean-Guy Talamoni, preşedintele separatist în titlu al Adunării din Corsica, care a făcut senzaţie catalogând Franţa, la începutul lui 2016, drept o ”ţară prietenă”, a transmis şi el imediat după scrutin un mesaj Guvernului, cerând ”Parisului să deschisă foarte rapid negocieri”.

El a ameninţat cu organizarea unor ”manifestaţii populare” şi ”turul capitalelor europene”, în cazul ”negării democraţiei”.

În centrul aşteptărilor alegătorilor naţionalişti se află - nu independenţa - ci patru probleme-cheie: o autonomie consolidată, amnistia ”deţinuţilor politici”, recunoaşterea limbii corsicane ca limbă oficială alături de franceză şi recunoaşterea unui statut de rezident.

”Independenţa se află în imaginarul colectiv, dar voinţa actuală a corsicanilor este să aibă mai multă autonomie”, a dat asigurări între cele două tururi ale alegerilor locale, pentru AFP, Thierry Dominici, un specialist în Corsica de la Universitatea din Bordeaux.

Victoria listei naţionaliste a antrenat manifestaţii de bucurie în marile oraşe corsicane înainte de proclamarea oficială a rezultatelor.

Simpatizanţi Pè a Corsica i-au purtat triumfători, pe umeri, pe Gilles Simeoni şi Jean-Guy Talamoni, veniţi să asiste la numărarea vpturilor la Primăria din Bastia.

Mulţumită succesului său, lista Pè a Corsica va obţine o largă majoritate în cele 63 de mandate ale noii Adunări teritoriale ce va înlocui la 1 ianuarie cele două consilii departamentale şi actuala colectivitate teritorială.

Naţionaliştii vor deţine de asemenea 11 mandate în Consiliul Executiv al insulei, ”miniguvernul” ei.

Celelalte trei liste care au intrat în cursă în al doilea tur s-au clasat mult în spatele Pè a Corsica.

Lista dreptei regionaliste a lui Jean-Martin Mondoloni a obţinut 18,29% din voturile exprimate, lista La République en Marche (LREM( condusă de Jean-Charles Orsucci 12,67%, iar cea susţinută de Les Républicains (LR), conduşi de Valérie Bozzi 12,57% din voturile exprimate.

Nici PS şi nici PRG - care au dominat în Haute-Corse timp de ani de zile în urma fostului deputat Paul Giacobbi, retras din viaţa politică din cauza problemelor judiciare - nu au prezentat liste în aceste alegeri.

Naţionaliştii au continuat să obţină succese electorale după alegerea lui Gilles Simeoni la Primăria din Bastia în 2014, anul în care Frontul Eliberării Naţionale Corsicane (FLNC) a depus armele şi a pus capăt mai multor decenii de violenţe.

În urma victoriei în precedentele alegeri teritoriale, în decembrie 2015, mişcarea a obţinut trei dintre cele patru mandate de deputat ale insulei în alegerile legislative din iunie 2017.