Moldova, paradisul spălării de bani. O reţea internaţională coordona de la Chişinău fraude de miliarde de dolari
0
Trei francezi, doi mexicani, un dominican, un canadian, un american şi un gabonez sunt anchetaţi de autorităţile din Republica Moldova pentru că au organizat o uriaşă schemă de spălare de bani, cu o valoare totală de peste trei miliarde de dolari. Câteva dintre cele mai mari grupuri bancare din lume sunt implicate, iar notoria Bancă a Vaticanului şi-a primit „zeciuiala” dintr-o astfel de schemă „made in Moldova”.
Republica Moldova îşi consolidează statutul de El Dorado pentru operaţiuni de spălare de bani şi fraude bancare, după un an plin de scandaluri legate de vulnerabilitatea sectorului financiar de peste Prut. Pentru a treia oară în ultimul an, Chişinăul a devenit punct de întâlnire pentru reţele de crimă organizată interesate să spele miliarde de dolari prin ţara vecină. Opt străini de pe trei continente au fost reţinuţi la începutul lunii iulie - al noulea a fost internat - de autorităţile anticorupţie moldoveneşti, după descoperirea unei scheme-mamut de spălare de bani coordonată şi derulată la Chişinău.
Cei nouă - trei francezi, doi mexicani, un dominican, un canadian, un american şi un gabonez - sunt anchetaţi acum de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) din Republica Moldova pentru „asociere, înţelegere şi complicitate la comiterea infracţiunii de spălare de bani în proporţii deosebit de mari”. Mai exact, întreaga schemă avea o valoare de peste trei miliarde de dolari. Câteva dintre cele mai mari grupuri bancare din lume sunt implicate, iar notoria Bancă a Vaticanului şi-a primit „zeciuiala” dintr-o astfel de schemă „made in Moldova”, scrie portalul de investigaţii Rise Moldova.
Toţi cei nouă străini au legături cu crima organizată şi au fost acuzaţi de-a lungul timpului de alte fraude Străinii au venit în Republica Moldova recomandându-se investitori, şi, cu ajutorul dat de soţia unui judecător - care a fost implicat într-o altă schemă uriaşă de spălare de bani - au deschis mai multe firme al căror scop era aducerea mai multor interlopi internaţionali în Moldova. Aceştia, specializaţi în fraude bancare şi spălări de bani, ajungeau la Chişinău sub pretextul „de a studia mediul de afaceri din R. Moldova”. Însă, în realitate, ei urmau să efectueze mai multe tranzacţii frauduloase, scriu jurnaliştii Rise.
Chişinău-Paris-Dakar
Operaţiunea de spălare de bani a început în iunie 2013, când francezul Francis Sabatie, reţinut acum de CNA, a înfiinţat în Moldova societatea uggy Car Design SRL, alături de alţi trei asociaţi – doi cetăţeni francezi şi o moldoveancă. Aceasta din urmă se numeşte Silvia Gorun. Soţul ei, judecătorul Gheorghe Gorun, a fost implicat în operaţiuni prin care firme din Rusia au spălat 20 de miliarde de dolari prin Republica Moldova în perioada 2010-2014.
Oficial, activitatea Buggy Car Desing se concentra pe producţia de maşini electrice pe care să le furnizeze faimosului raliu „Paris-Dakar”. Două luni mai târziu, în august 2013, francezii au plecat din Moldova. S-au mai întors abia la începutul acestui an, acordând interviuri presei moldoveneşti despre proiectele ambiţioase prin care intenţionează să atragă investiţii de 148 de milioane de euro în următorii patru ani. Alături de ei se afişa de acum şi Michel Francois Valette, care se prezenta drept investitor din Elveţia.
În iunie, Sabatie şi Valette au criticat virulent autorităţile moldoveneşti pentru că ar fi tergiversat procesul prin care Buggy Car Design încerca să-l aducă la Chişinău pe Sanches Espinal Nixon Aramis, „un inginer din Republica Dominicană, specialist în domeniul maşinilor electrice” – de fapt, încă un expert în fraudă bancară, arată Rise.md. Doar din luna martie a acestui an, Buggy Car Design şi-a adus şase astfel de „specialişti”: francezul Alain Atlani, mexicanii Ramirez Ramirez Jose Alfredo şi Lopez Perales Heriberto, americanul William Rosa jr., canadianca Victorine Heudja şi gabonezul Jocktaine Mike Steve.
Aceştia aveau la ei contracte false şi cărţi de vizită de mari investitori. În primăvară, grupul a înfiinţat o nouă societate, cu sediul declarat în apartamentul Silviei Gorun, soţia judecătorului. Pe numele celor două societăţi, dar şi pe cel al Organizaţiei Mondiale de Dezvoltare – numele pompos al unui ONG înfiinţat în 2011 la Paris – reţeaua a deschis mai multe conturi la banca Victoriabank din Moldova. Acestea urmau a fi folosite pentru cel puţin trei mari operaţiuni.
Cooperare româno-moldovenească pentru banii columbienilor
Prima viza miliardele ascunse de un cartel columbian de droguri în banca germană Deutsche Bank.
Cel puţin patru hackeri din R. Moldova şi România urmau să atace serverul la Deutsche Bank pentru a obţine rechizitele bancare, codurile şi parolele de acces la un cu câteva miliarde de dolari, scriu jurnaliştii Rise. Banii aparţin unui cartel de droguri din Columbia, însă contul nu a mai fost solosit pentru operaţiuni bancare de mai mulţi ani. După mutarea frauduloasă a banilor din acest cont, banii urmau a fi viraţi în conturile din Moldova şi din alte state. În final, după ce ar fi fost plimbaţi, banii ajungeau în conturile unor companii off-shore, cu acţionariat necunoscut.
134 de miliarde de la cea mai mare bancă din lume
A doua ţintă pe lista grupului internaţionalilor de la Chişinău viza grupul bancar britanic HSBC, cel mai mare din lume după activele deţinute. Tot cu ajutoruul hackerilor, interlopii inteţionau să fure nu mai puţin de 134 de miliarde de euro din conturile filialei din Hong Kong a HSBC.
Dacă ar fi mers după planul celor nouă, schema ar fi dus la prăbuşirea băncii din Moldova şi ar fi cauzat a doua criză bancară majoră în şapte luni peste Prut, după devalizarea a trei bănci moldoveneşti în noiembrie 2014. Atunci, aproximativ un miliard de dolari a fost scos din vistieriile a trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. După ce companii controlate de omul de afaceri Ilan Shor au cumpărat pachete majoritare de acţiuni în cadrul acestor trei bănci, instituţiile de creditare au acordat împrumuturi uriaşe unor companii cu acţionariat necunoscut.
După ce banii au fost plimbaţi, prin conturi letone, către alte societăţi off-shore, ei au ajuns până la urmă în conturile unor firme înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong – societăţi înfiinţate de alte companii offshore cu doar câteva luni înainte de „jaful secolului”.
Banca Naţională a Moldovei a fost nevoită să ia sub administrare specială cele trei bănci pentru a evita falimentul acestora şi destabilizarea întregului sector. Scandalul a cauzat însă o depreciere acută a leului moldovenesc, lovind în plin populaţia cu rate în valută.
Zeciuiala Vaticanului
A treia schemă a avut ceva mai mult noroc. Interlopii străini reuniţi la Chişinău au reuşit, tot cu ajutorul atacurilor cibernetice, să aranjeze transferul a două miliarde de dolari din conturile grupului bancar Bank of New York-Mellon la Deutsche Bank, apoi la Credit Suisse.
De acolo, banii au plecat în Banca Vaticanului. În final, 110 milioane de dolari din sumă au fost trasferaţi: 100 de milioane în conturile interlopilor reâinuţi acum la Chişinău, iar restul de 10 milioane în conturile unor cardinali de la Vatican, sub formă de donaţie – în realitate, un comision inclus în schema de spălare de bani, arată procurorii moldoveni.
Personaj-cheie şi martor în dosar, Silvia Gorun susţine că anchetatorii moldoveni n-au înţeles nimic şi continuă să vorbească despre reţeaua internaţională drept „investitori străini”.
„Şeful (Michel Francois Valette – n.r.) este legat de Pentagon, de nişte chestii foarte serioase. Ei au venit să deschidă filiala a Organizaţiei Mondiale de Dezvoltare în Moldova pentru că este în toată lumea. Eu de vreo cinci ani le pun macaroane pe urechi că Moldova este bună pentru investiţii, ca să fie aici bani, producere…”, a declarat aceasta pentru Rise.
Soţul Silviei Gorun a fost unul dintre judecătorii moldoveni implicaţi în „Laundromatul rusesc”, numele dat schemei uriaşe de spălare de bani prin care indivizi şi firme din Rusia au reuşit să spele mai bine de 20 de miliarde de dolari. Operaţiunea a fost scoasă la iveală de o anchetă jurnalistică realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project şi Rise Project.
Mai exact, 19 instituţii financiare ruseşti - printre care şi First Czech-Russian Bank - au injectat ilegal aproximativ 10 miliarde de dolari în UE în perioada între martie 2011 - noiembrie 2013, arată Rise Project.
Toţi banii au intrat în Europa prin intermediul băncii moldoveneşti Moldindconbank, fiind transferaţi apoi spre o bancă din Letonia. Toate tranzacţiile au fost justificate prin hotărâri judecătoreşti emise de instanţe din Moldova în baza unor documente false.
Ancheta transfrontalieră a scos la iveală că unul dintre păpuşarii acestei scheme de spălare de bani este Igor Putin, vărul preşedintelui rus.
Se încarcă comentariile...
