Minorităţile etnice din Transcarpatia privesc cu teamă la conflictul din Crimeea
0Minorităţile etnice din Transcarpatia privesc cu teamă la conflictul din Crimeea şi se arată îngrijorate că ar putea fi atrase în aceste tensiuni, relatează AFP, într-un reportaj realizat în această regiune din vestul Ucrainei.
"Nu este lupta noastră", spun etnicii maghiari din Transcarpatia, aflată la 1.300 de kilometri vest de Crimeea.
În Transcarpatia, regiune aflată la graniţa cu Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, etnicii maghiari şi români sunt majoritari, însă mozaicul etnic include şi ruşi, ruteni, romi, alături de ucraineni.
Aceste comunităţi trăiesc împreună, în general fără mari probleme, într-un teritoriu care s-a aflat în componenţa Ungariei, României şi Cehoslovaciei, iar din 1991, după destrămarea URSS, a revenit Ucrainei independente.
Luni de zile, criza de la Kiev nu a avut ecou în regiune. Situaţia s-a schimbat în februarie, când ultranaţionaliştii ucraineni din partidul Svoboda şi gruparea de extremă dreaptă Pravîi Sector (Sectorul de Dreapta), aflaţi în prima linie la protestele de la Kiev, au început să devină din ce în ce mai vocali în regiune.
În Bereg, un afiş amplasat pe un copac în apropiere de Primăria oraşului cu 24.000 de locuitori îl înfăţişează pe fostul preşedinte Viktor Ianukovici în spatele gratiilor, iar alături se află un alt desen cu faţa unui copil pictată în culorile Uniunii Europene. "Nu rămâneţi tăcuţi! Nu-i lăsaţi să distrugă viitorul copiilor voştri!", scrie în maghiară pe cele două afişe.
"Ce se întâmplă la Kiev şi în Crimeea nu ne priveşte. Nu este lupta noastră", spune Viktoria Szabo, o tânără în vârstă de 20 de ani. Ea relatează că naţionaliştii au străbătut oraşul şi i-au îndemnat pe locuitori să vină să se reculeagă în faţa unui memorial improvizat pentru victimele violenţelor de la Kiev. "Ne întreabă de ce nu i-am sprijinit pe opozanţii de la Kiev şi dacă vom merge să luptăm în Crimeea", mai spune tânăra.

Consideraţi trădători
La Ujhorod, capitala regiunii Transcarpatia, tineri care fac parte din gruparea de extremă dreapta Sectorul de Dreapta ocupă de la jumătatea lunii februarie sediul administraţiei regionale. În timp ce unii dintre ei asigură paza la intrarea în clădire, alţii dezbat aprins situaţia în hol, sub un steag Euromaidan.
"Ne plac maghiarii şi celelalte minorităţi de aici", asigură Andrei Fedunets, în vârstă de 20 de ani, în timp ce urmăreşte în direct pe telefonul mobil evenimentele din Crimeea. "Dorim ca ei să construiască împreună cu noi Ucraina europeană. Noi luptăm împotriva lui Ianukovici şi a ruşilor", mai spune tânărul.
Etnicii maghiari din Ujhorod şi Bereg sunt însă mai degrabă îngrijoraţi în legătură cu asigurarea drepturilor lor. La alegerile prezidenţiale din 2010, Transcarpatia a fost singura dintre celelalte regiuni din vestul Ucrainei care a votat masiv pentru Viktor Ianukovici, în condiţiile în care cele mai multe voturi din aceste regiuni s-au îndreptat către Iulia Timoşenko.
"Ştiam că este corupt şi că va distruge economia, dar cel puţin cu el nu am fi fost trataţi ca nefiind ucraineni, cum ar fi fost cazul cu Timoşenko", explică Elemer Koszeghy, redactor-şef la o un cotidian local de limba maghiară.
În mandatul lui Viktor Ianukovici a fost aprobată legea prin care în mai multe regiuni limba oficială aparţine populaţiei majoritare. Legea a eliminat, de asemenea, obligativitatea examenului în limba ucraineană la admiterea în universităţi.
Abrogarea legii din 2012 a fost una dintre primele decizii ale Parlamentului de la Kiev, la 23 februarie, după demiterea lui Viktor Ianukovici. Votul a fost urmat de critici dure din partea ţărilor vecine Ucrainei, a UE, dar şi a Rusiei, în condiţiile în care estul ţării este locuit în majoritate de ruşi. De altfel, legea a aprins spiritele în Crimeea, iar, mai nou, devine motiv de îngrijorare şi în Transcarpatia.