Mai multe state europene cer eliminarea Greciei din Schengen

Mai multe state central-europene cer excluderea Greciei din Spaţiul Schengen, dat fiind că autorităţile elene nu au securizat în mod eficient frontierele externe, informează site-ul agenţiei Reuters.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, a sugerat eliminarea Greciei din zona europeană de circulaţie liberă Schengen. Şi alte guverne au formulat solicitări similare, în ceea ce ar fi o manevră de ordin simbolic.

"Nu se spune oficial, dar există presiuni în acest sens", a admis ministrul grec al Imigraţiei, Yannis Mouzalas.

Potrivit ziarului The Financial Times, Jean Asselborn, ministrul de Externe din Luxemburg, ţară care deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, ar fi transmis un avertisment oficial Greciei privind riscul eliminării din Schengen. Yannis Mouzalas şi un purtător de cuvânt al lui Jean Asselborn au respins informaţiile.

Grecia, membră a Spaţiului Schengen, este acuzată că a permis trecerea a sute de mii de extracomunitari spre state occidentale membre ale Uniunii Europene.

Grecia ar putea fi suspendată din Schengen prin activarea Articolului 26 al Acordului. Conform unor surse, tema ar putea fi introdusă pe agenda reuniunii de vineri a Consiliului UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne.

"Este vorba de un instrument prin care Grecia ar fi supusă presiunilor pentru a accepta ajutorul UE în scopul securizării frontierelor", a explicat un oficial european de rang înalt.

Slovacia a depus miercuri plângere, la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), împotriva deciziei Uniunii Europene (UE) de redistribuire a 120.000 de solicitanţi de azil între statele membre ale Uniunii, prima acţiune juridică împotriva acestei măsuri care a divizat blocul, relatează Reuters online.

Aproape 890.000 de migranţi şi refugiaţi au ajuns, anul acesta, pe ţărmurile europene, un număr de aproape patru ori mai mare decât în 2014, potrivit ONU. Problema gestionării acestui aflux uriaş a provocat o ruptură între Guvernele statelor membre UE.

Germania şi Franţa se află în spatele acestui sistem de cote obligatorii - menit să ajute la distribuirea migranţilor între statele membre ale Uniunii, însă unele dintre statele cele mai mici, mai sărace şi mai conservatoare din punct de vedere social din cadrul blocului european au respins această idee.

Slovacia, Cehia, Ungaria şi România s-au opus cotelor obligatorii, însă măsura a fost adoptată în septembrie, în pofida acestei opoziţii, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Interne ai statelor membre UE.

"Cerem Curţii să stabilească faptul că decizia de impunere a unor cote obligatorii este invalidă", a declarat Fico pentru presă.

"Eu consider cotele absurde şi tehnic imposibile. Ceea ce am spus se adevereşte, cotele au devenit un fiasco", a apreciat el.

Slovacia, care urmează să primească 802 migranţi în baza acestui sistem de cote, argumentează că nu poate să-i ţină dacă ei vor să se mute în Germania sau în alte state membre mai bogate. Autorităţile slovace au primit anul acesta 154 de cereri de azil.

Ungaria intenţionează, de asemenea, să depună plângere în justiţie împotriva cotelor. Premierul Viktor Orban a declarat miercuri că UE şi Turcia ar putea să anunţe un acord, în următoarele zile, cu privire la mutarea a 400 până la 500 de mii de refugiaţi din Turcia direct în Uniune.

Orban a spus că se aşteaptă la presiuni din partea europenilor pentru ca să accepte aceşti refugiaţi, un lucru pe care Budapesta nu îl poate face.

Cehia şi România au anunţat că nu vor depune plângeri în justiţie împotriva cotelor.

Noul Guvern al Poloniei a revenit asupra angajamentului precedentului Cabinet proeuropean, de centru-dreapta, de a primi mii de refugiaţi, apreciind că atacurile de la Paris au relevat necesitatea revizuirii sistemului de cote.