Luptă strânsă între separatiştii şi unioniştii din Catalonia INFOGRAFIE
0
Catalanii sunt aşteptaţi astăzi la urne în cadrul alegerilor regionale anticipate, declanşate după izbucnirea crizei ce a fost generată de referendumul de la 1 octombrie privind independenţa acestei provincii a Spaniei, declarat ilegal de Curtea Constituţională spaniolă.
Atunci, rezultatele votului organizat de separatişti, ce nu au putut fi confirmate dintr-o altă sursă, arătau că majoritatea covârşitoare optează pentru independenţa Cataloniei. Ulterior, Parlamentul catalan a adoptat o rezoluţie prin care a declarat că regiunea devine „stat independent care ia forma unei republici“, dar Madridul a răspuns imediat dur, trecând Catalonia sub tutela sa.
Guvernul catalan, condus de Carles Puigdemont, a fost destituit, iar Parlamentul regional a fost dizolvat. Imediat, Puigdemont şi patru foşti membri ai guvernului său au dat bir cu fugiţii şi au luat calea Belgiei, în timp ce unii dintre liderii separatişti care au rămas în ţară au fost arestaţi, acuzaţi fiind de justiţia spaniolă de rebeliune şi deturnare de fonduri.
Momentul adevărului
Acum, la aproape două luni de când Madridul a preluat controlul asupra Cataloniei, votanţii trebuie să decidă dacă le vor încredinţa puterea partidelor care susţin independenţa regiunii sau celor care sunt împotriva unui astfel de demers.
Sondajele arată însă că lupta dintre cele două tabere se duce pe muchie de cuţit. Totuşi, a notat France-Presse, cinci anchete sociologice publicate cu o aproximativ o săptămână înainte de scrutin arătau că partidele separatiste ar putea obţine o fragilă majoritate la scrutinul din data de 21 decembrie. Astfel, lor le-ar putea reveni, per total, între 63-69 de locuri în Parlamentul catalan, în care majoritatea absolută este de 68 de mandate, având în vedere că are 135 de locuri.
Conform estimărilor, bătălia pentru primul loc se va da între Stânga Republicană a Cataloniei (ERC), partidul lui Oriol Junqueras, fostul adjunct al lui Puigdemont, şi formaţiunea liberală Ciudadanos, principalul partid antiindependenţă.
Pe de altă parte, ambele se află la foarte mică distanţă de formaţiunea lui Puigdemont, „Împreună pentru Catalonia“, formată în noiembrie anul acesta şi pe ale cărei liste candidează şi el, chiar dacă se află în continuare în Belgia.
Spre alte alegeri anticipate?
Campania electorală a fost una tensionată, separatiştii fiind foarte vocali şi apărându-şi „prizonierii politici“ - cei patru lideri aflaţi în continuare în arest în apropiere de Madrid.
În acest timp, adversarii separatiştilor s-au prezentat drept garanţi ai „stabilităţii“, denunţând divizarea societăţii catalane şi deteriorarea situaţiei economice provocate, în opinia lor, de demersurile spre independenţă ale guvernului demis.
La Barcelona, Ines Arrimadas, prima pe lista formaţiunii liberale Ciudadanos, principalul partid antiindependenţă, i-a asigurat pe susţinătorii unităţii că sunt „aproape de a-şi putea îndeplini un vis“, impunându-se în faţa naţionaliştilor şi separatiştilor, învingători în toate alegerile regionale desfăşurate în Catalonia după revenirea Spaniei la democraţie.
Totuşi, dacă niciunul dintre blocuri nu va obţine majoritatea absolută, formarea unui guvern ar putea fi foarte dificilă, iar negocierile îndelungate, a declarat pentru thelocal.es profesorul de ştiinţe politice Pablo Simon de la Universitatea Carlos III din Madrid. Potrivit lui, într-o astfel de situaţie este posibil să se ajungă chiar la noi alegeri anticipate.
