Jean-Claude Juncker, despre provocările europene în 2016. Şeful CE prezintă riscurile desfiinţării Schengen şi critică statele UE în problema refugiaţilor
0Rata şomajului în Uniunea Europeană va creşte dacă sistemul de liberă circulaţie european se va dezintegra, a avertizat vineri preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, criticând statele membre UE care „nu şi-au respectat angajamentele“ în repartizarea refugiaţilor, relatează Reuters.
În opinia preşedintelui CE, păstrarea monedei euro nu ar mai avea sens cazul desfiinţării Schengen.
„Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană. Fără Schengen, fără libera circulaţie a lucrătorilor, fără libertatea cetăţenilor europeni de a călători, euro nu are niciun sens. Acelaşi lucru este valabil pentru legătura dintre Schengen, libera circulaţie şi piaţa internă. Dacă cineva doreşte să suprime Schengen, atunci ceea ce va face în final va fi să pună capăt şi pieţei unice europene“, a spus Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferinţe de presă consacrate provocărilor europene în 2016.
Potrivit lui, consecinţa majoră într-un astfel de scenario ar fi creşterea şomajului. „Mai puţin Schengen înseamnă mai puţină forţă de muncă ocupată şi creştere economică mai mică“, a conchis Juncker, potrivit Agerpres.
La rândul său, comisarul european pentru Migraţie Dimitris Avramopoulos a apreciat joi, într-o audiere în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European, că desfiinţarea spaţiului Schengen, problemă adusă în dezbaterea publică de criza imigranţilor din ultimele luni, ar însemna „începutul sfârşitului proiectului European“.
„Este în joc unitatea UE, pe fondul ascensiunii populismului şi naţionalismului“, a avertizat Avramopoulos, solicitând statelor membre să îşi îndeplinească promisiunile şi să manifeste solidaritate, transmite Agerpres.
În septembrie 2015, Parlamentul European a susţinut două propuneri urgente de relocare a 160.000 de solicitanţi de azil din statele europene de la frontieră în alte state membre. Până în prezent, doar 272 de persoane au fost redistribuite.
Normele actuale ale UE privind refugiaţii sunt incluse în Regulamentele Dublin care prevăd, printre altele, modul de procesare a tuturor cererilor de azil.
Statele membre UE, luate în colimator pentru felul în care au gestionat problema refugiaţilor
În acest context, Jean-Claude Juncker a criticat statele membre care „nu şi-au respectat angajamentele“ privind repartizarea solicitanţilor de azil din Italia şi Grecia în cadrul UE.
„Nu Comisia este cea“ care a dat greş, ci „anumite state membre nu şi-au respectat angajamentele luate“ în cadrul planului european de „relocalizare“, a acuzat şeful Executivului european.
„Nu este posibil ca o propunere a Comisiei, adoptată de Consiliul UE şi de Parlament pe tema relocalizării refugiaţilor să nu fie aplicată după aceea“, a spus Juncker, citat de AFP şi Agerpres.
„Nu renunţ“, a dat asigurări Juncker.
Preşedintele CE, „aproape sigur“ de un acord cu Marea Britanie
În ceea ce priveşte problema britanică, preşedintele Comisiei Europene s-a declarat „aproape sigur“ că va ajunge la un acord asupra reformelor solicitate de Marea Britanie pentru a rămâne în UE, informează Agerpres.
„Sunt aproape sigur că vom avea un acord, nu un compromis, o soluţie, o soluţie permanentă, în februarie“, a afirmat Juncker, declarându-se „nici optimist, nici pesimist“ cu privire la acest dosar.
Această certitudine privind obţinerea unui acord vine din „experienţă“, a explicat şeful Executivului comunitar.
David Cameron a cerut patru puncte de negociere cu partenerii europeni înainte de organizarea unui referendum privind menţinerea ţării sale în Uniunea Europeană. Cel mai controversat dintre acestea se referă la ajutoarele sociale pentru imigranţii din Uniunea Europeană, în privinţa cărora doreşte să impună un moratoriu de patru ani.
Juncker: UE nu are o problemă cu Polonia
Uniunea Europeană nu are o problemă cu Polonia, ci cu acţiunile noului guvern polonez eurosceptic, a continuat Juncker.
Într-o acţiune fără precedent, Comisia Europeană a lansat miercuri o anchetă pentru a determina dacă noul guvern polonez a încălcat principiile democratice ale UE după sporirea controlului asupra sistemului judiciar şi presei publice, notează Reuters.
„Să nu amestecăm Polonia şi noul guvern polonez. Nu doresc ca poporul polonez să aibă impresia că întreaga UE se ridică împotriva Poloniei. Polonia este o ţară care, din punctul meu de vedere, inspiră o mare admiraţie şi respect“, a afirmat Juncker.
El a subliniat însă că, în calitate de membru al UE, problemele Poloniei trebuie văzute în lumina tratatelor europene.
„Ideea vehiculată în Polonia că aceasta este o problemă pentru legislatorii polonezi şi că nu are niciun fel de legătură cu competenţele europene este total greşit“', a mai spus preşedintele CE.
Ancheta deschisă în cazul Poloniei s-ar putea încheia cu suspendarea drepturilor de vot ale Varşoviei în UE, în cazul în care ţara ignoră posibilele sugestii din partea Bruxellesului în baza articolului 7 din Tratatul UE.
Juncker a respins însă această posibilitate. „Suntem într-un dialog, într-un proces de consultare. Nu are sens să atragem atenţia asupra aplicării articolului 7. Dacă trebuie să se întâmple, se va întâmpla, însă eu nu cred acest lucru“, a subliniat liderul european.
Matteo Renzi, mustrat
Matteo Renzi greşeşte lovind prea mult în Comisia Europeană, a mai declarat Jean-Claude Juncker, într-o tentativă de a-l calma pe premierul italian Matteo Renzi, care a criticat în ultima vreme politicile UE privind migraţia, sectorul bancar şi bugetul.
„Cred că premierul italian, pe care îl respect mult, greşeşte când critică Comisia la fiecare colţ de stradă“, a spus Juncker, sugerând că ar putea exista raţiuni interne pentru aceste critici.
În ultimele săptămâni, premierul Renzi, în vârstă de 40 de ani, a criticat deschis UE pentru politicile considerate părtinitoare faţă de Berlin. După ce a criticat-o pe Angela Merkel la un summit UE în decembrie, Guvernul lui Renzi ar bloca un plan al UE în valoare de trei miliarde de euro pentru a ajuta Turcia să limiteze cel mai grav aflux de solicitanţi de azil de Europa din ultimii zeci de ani, scrie agenţia Reuters, citată de Agerpres.
De asemenea, Italia este în discuţii cu Comisia Europeană privind solicitarea de a primi mai multă libertate fiscală pentru execuţia bugetară pe 2016, respectiv mai multă flexibilitate în aplicarea regulilor UE.
„Am introdus o doză de flexibilitate crescută împotriva voinţei unora dintre statele membre. Italia beneficiază de toată flexibilitatea care a fost introdusă“, a subliniat preşedintele CE.
Comisia Europeană va lua în primăvară o decizie oficială cu privire la bugetul Italiei pe anul în curs. Pentru a ameliora relaţiile cu Roma, Juncker va efectua o vizită în Italia la sfârşitul lunii februarie. Aceasta va fi prima sa vizită în această ţară în calitate de preşedinte al Comisiei.