Italia în pragul crizei politice. Partidul premierului Renzi, aproape de implozie
0
Partidul Democrat de centru stânga al lui Matteo Renzi s-a aflat luni în pragul imploziei, majoritatea şi minoritatea confirmând în cursul unei şedinţe a Comitetului Director opoziţia lor frontală în privinţa reformei constituţionale, tema unui referendum crucial pentru şeful guvernului italian, relatează AFP.O criză politică ar putea fi mortală pentru Italia care se confruntă şi cu probleme economice.
Această reformă, concepută pentru a permite mai multă stabilitate politică între-o ţară care a cunoscut 60 de guverne cu începere din 1946, trebuie să fie aprobată la 4 decembrie printr-un referendum legat de care Matteo Renzi îşi joacă viitorul politic.
Iar aceasta cu atât mai mult cu cât în PD are loc de mai multe luni o luptă între majoritate şi minoritate, cea din urmă considerând că reforma şi legea electorală care o însoţeşte sunt periculoase pentru democraţie.
Reforma constituţională, votată după mai multe plimbări între cele două Camere ale parlamentului, este imposibil să fie corectată înainte de 4 decembrie.
În schimb, legea electorală, o lege ordinară adoptată de parlamentul italian, teoretic poate fi votată din nou înaintea acestui scrutin.
Pentru a convinge minoritatea din partidul său, Matteo Renzi a propus luni ca o comisie a PD, din care să facă parte cel puţin un membru al acestei minorităţi, să propună o altă lege electorală, dar numai după 4 decembrie.
Unul dintre liderii acestei aripi, Gianni Cuperlo, a avertizat însă că va vota "nu" la 4 decembrie dacă legea nu va fi amendată până atunci şi că va demisiona din parlament.
Asemenea altor "revoltaţi", el s-a abţinut să vorbească despre sciziune, dar ameninţarea îşi face simţită prezenţa de multă vreme.
"Dacă vei câştiga (referendumul), vei merge pe un câmp de ruine", l-a avertizat Gianni Cuperlo pe Matteo Renzi, acuzându-l că a provocat această tensiune între majoritate şi minoritatea mai la stânga din PD.
Alţi responsabili ai minorităţii, printre care fostul secretar general al partidului Pier-Luigi Bersani sau fostul premier Massimo D'Alema, au făcut cunoscut deja că vor vota "nu" la 4 decembrie.
La rândul său, Matteo Renzi consideră că majoritatea din partid este în spatele său şi că discuţia din jurul referendumului nu este decât "alibi" folosit de minoritate pentru a-l răsturna de la putere.
Compromisul propus de premier a fost adoptat luni seară în unanimitate, minoritatea refuzând să participe la vot.
Sondajele în vederea referendumului sunt împărţite, cu un uşor avans pentru "nu". Toate partide de opoziţie s-au pronunţat împotriva reformei iniţiate de Matteo Renzi, motiv pentru care rezultatul consultării populare provoacă îngrijorare printre partenerii europeni ai Italiei.
Reforma Constituţională în pericol
Premierul Matteo Renzi a declarat în repetate rânduri că se va retrage de la putere dacă nu obţine rezultatele dorite în urma referendumului pentru amendarea constituţiei, care este programat să aibă loc la 4 decembrie. Însă, liderul italian a refuzat în ultimele săptămâni să mai răspundă la întrebare, susţinând că acest subiect ar distrage atenţia de la dezbaterea privind meritele unei reforme constituţionale.
Ultimele sondaje demostrează că tabăra ”NU” deţine un uşor avans, ceea ce ridică semne de întrebare în blocul comunitar legate de posibilitatea ca italienii să fie conduşi de un guvern slab în timpul negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din UE.
Însă, Angelino Alfano a precizat că executivul va rămâne în loc, oricare urmează să fie rezultatele referendumului constituţional crucial. Ministrul de Interne este liderul unei mici formaţiuni politice de centru-dreapta şi nu face parte din Partidul Democrat (PD) a lui Matteo Renzi.
”Oricine este de acord cu conţinutul acestei reforme, dar votează împotrivă doar pentru că vor să-i facă bagajele lui Renzi, ar trebui să ştie că acest executiv nu va demisiona, aşa că puteţi mai bine să votaţi în favoare”, a declarat Alfano.
Demnitarul susţine că tabăra ”NU” este compusă dintr-o alianţă largă de formaţiuni politice, care nu au nicio valoare comună.
”Prin urmare acesta este singurul executiv posibil”, a spus Angelino Alfano.
De asemenea, premierul a declarat că preşedintele nu va organiza alegeri anticipate chiar dacă reforma constituţională este respinsă prin referendum, iar legislativul îşi va continua mandatul până la finele anului 2018.
Dacă referendumul este pierdut, atunci va fi cu siguranţă nevoie de o nouă lege electorală în Italia. Legea electorală, care este în vigoare pe teritoriul italian, a fost realizată în anticiparea unui rezultat de susţinere a reformei constituţionale, iar prin urmare priveşte doar alegerea camerei inferioare a legislativului.
Reforma constituţională cere eliminarea unei camere superioare a legislativului, care este aleasă prin vot.
Italia organizează anul viitor întâlnirea G7, iar un potenţial tur de alegeri anticipate ar îngreuna pregătirile pentru un asemenea summit.
De asemenea, reforma constituţională ar reduce considerabil rolul îndeplinit în procesul legislativ de către senatori şi ar înlătura autoritatea de a demite guverne sau de a bloca pe termen nedefinit anumite legi. Premierul Renzi susţine că o asemenea măsură ar ajuta la menţinerea stabilităţii politice în Italia. Peninsula a avut nu mai puţin de 63 de executive în ultimii 70 de ani.
O criză politică nu ar cădea bine Italiei care încă se luptă cu probleme economice în urma crizei din 2009, la care s-au adăudat şi gestionare pagubelor de pe urma cutremurului din august.
UE, înţelegătoare
Uniunea Europeană a transmis guvernului de la Roma că Italia poate conta pe toată flexibilitatea pe care o pot oferit regulile bugetare ale UE pentru anul 2017, dar nu ar trebui să crească şi mai mult datoria sa, deja foarte mare ci, din contră, să o scadă, a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, citat de Reuters.
“Înţelegem faptul că Italia poate şi trebuie să beneficieze de toată flexibilitatea disponibilă”, a spus Moscovici într-un interviu acordat în marja reuniunilor FMI.
“Acesta a fost deja cazul în trecut, prin clauza de investiţii, clauza de reforme structurale, clauza ciclică şi, bineînţeles, putem integra şi evenimentele excepţionale provocate de primirea refugiaţilor şi de cutremur”, a adăugat oficialul european, referindu-se la seismul de la Amatrice, din această vară.
“Deci, flexibilitate şi inteligenţă, dar, dar încălcarea legilor, nu suntem dispuşi la acest lucru”, a avertizat Moscovici.
“Vrem o Italie puternică, în mod clar avem nevoie de o Italie proeuropeană, care să fie la baza Europei”, a adăugat comisarul.
Normele UE care prevăd ca ţările din Zona euro să aibă bugete echilibrate includ deja o serie de excepţii, inclusiv una privind cheltuielile pentru situaţii de urgenţă şi pentru reconstrucţie, în urma dezastrelor naturale.
Roma ar vrea să extindă această clauză pentru a acoperi costurile de prevenire a cutremurelor, a explicat subsecretarul de stat Claudio Vicenti.
La rândul său, fostul premier şi preşedinte al Comisiei Europene Romano Prodi afirmă că Italia are nevoie de “un plan pentru următorii 30 de ani” şi a subliniat că fiecare euro cheltuit pentru prevenirea pagubelor provocate de cutremure permite economii de cel puţin patru euro în reconstrucţia post-seism.
Potrivit estimărilor Consiliului Naţional al Inginerilor, mai mult de jumătate dintre casele particulare din Peninsulă nu respectă regulile privind siguranţa în caz de cutremur şi reabilitarea celor din zonele cu risc seismic sporit ar costa circa 36 de miliarde de euro.
Chiar şi înainte de catastrofă, Guvernul lui Renzi urma să ceară o relaxare a disciplinei fiscale europene, pentru a stimula economia.
Se încarcă comentariile...
