INFOGRAFIE Ce-i aşteaptă pe greci după votul contra UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un om al străzii doarme în apropierea unui magazin cu afişe care îndeamnă grecii să voteze „Nu“ la referendum FOTO AP
Un om al străzii doarme în apropierea unui magazin cu afişe care îndeamnă grecii să voteze „Nu“ la referendum FOTO AP

Alexis Tsipras le-a promis grecilor că în 24 de ore după referendum va încheia un nou acord cu FMI şi UE. În realitate însă, rezultatul plebiscitului a îngreunat dramatic şansele pentru o înţelegere.

Referendumul de duminică a adus o victorie categorică a taberei care „NU” vrea continuarea acordurilor dintre Grecia şi creditorii internaţionali. După numărarea tuturor celor aproape 6,2 milioane de voturi exprimate de greci – o prezenţă de peste 62% din totalul celor 9,9 milioane de greci cu drept de vot – rezultatele finale au reafirmat mandatul oferit de greci guvernului radical de stânga condus de premierul Alexis Tsipras. Acesta a obţinut 61,3% din voturi, în timp ce 38% dintre grecii care au votat şi-au dorit aplicarea reformelor cerute de UE şi FMI. Liderul opoziţiei, fostul premier Antonio Samaras, a anunţat că va demisiona din funcţia de preşedinte al partidului conservator Noua Democraţie, ca urmare a rezultatelor referendumului. Însă, deşi a obţinut rezultatul pe care şi-l dorea, ba chiar cu o majoritate mult mai puternică decât se anticipa, Tsipras nu poate răsufla uşurat, iar grecii – cu atât mai puţin. 

Tsipras l-a sacrificat pe Varoufakis

Grecia se află deja, tehnic, în faliment, având în vedere că a încetat deja plăţile către creditorii internaţionali şi că, fără noi împrumuturi, nu va putea achita salariile şi pensiile luna aceasta. Marţi, la Bruxelles se vor relua negocierile între delegaţia condusă de Tsipras şi reprezentanţii Troicii, însă speranţele premierului elen nu sunt deloc împărtăşite de cealaltă parte – iar asta deşi Ianis Varoufakis, ministrul grec al Finanţelor, a demisionat luni la cererea lui Tsipras . Premierul i-a cerut asta după ce mai mulţi lideri europeni refuzau să mai negocieze cu ministrul cunoscut pentru viziunile radicale şi refuzul de compromis. Ministrul adjunct grec de Externe Euclides Tsakalotos a fost numit luni în funcţia de ministru de Finanţe.

Nemţii spun „nein” OXI-ului elen 

Germania, principalul creditor individual al Greciei, a transmis clar că „OXI”- ul (nu – gr.) aruncat de greci în faţa ofertei de salvare nu poate însemna nici ştergerea datoriei şi cu atât mai puţin acordarea unui nou împrumut. „În lumina deciziei pe care a luat-o iduminică poporul grec, nu există condiţii, în prezent, pentru intrarea în negocieri cu privire la un nou program de ajutorare”, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelariei germane. „Grecii au ars ultimele poduri” pentru un nou acord, a declarat şi Sigmar Gabriel, vicecancelarul german. „Odată cu respingerea regulilor din zona euro este aproape imposibil de imaginat că se pot purta negocieri pentru un program cu o valoare de miliarde de euro”, a explicat oficialul german pentru „Tagesspiegel”. În acelaşi ton, Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogrupului, a declarat că referendumul a făcut discuţiile Greciei cu creditorii mai dificile. 

Spania: reformele sunt „ineluctabile”

Guvernul de la Madrid a subliniat că este dispus să revină la discuţii cu grecii, însă le-a atras acestora atenţia că reformele sunt „ineluctabile”. O poziţie mult mai fermă a venit din partea ministrului slovac al Finanţelor, care a scris pe Twitter că respingerea de către Grecia a reformelor nu poate să însemne că va primi mai uşor banii.„Coşmarul arhitecţilor monedei euro - posibilitatea ca o ţară să părăsească acest club pare un scenariu realist după ce Grecia a votat NU”, a adaugat Kazimie, care este membru în Eurogrup. Şi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a recunoscut că rezultatul referendumului „complică în mod clar problema menţinerii Greciei în zona euro”. 

   

image

Numărătoarea inversă până la Grexit

Bursele europene, americane şi asiatice au înregistrat luni scăderi pe fondul rezultatului referendumului din Grecia, iar euro s-a depreciat în raport cu dolarul american şi lira sterlină. Este deja clar pentru toată lumea că promisiunea lui Tsipras privind încheierea imediată a unui nou acord de finanţare nu va fi onorată. Mai mult, încă una dintre promisiunile guvernului, cea privind redeschiderea băncilor, a fost încălcată. Băncile elene vor rămâne închise şi marţi şi, în continuare, până la sfârşitul săptămânii, declară surse din sistemul bancar elen. 

Redeschiderea instituţiilor de creditare ar fi catastrofală. În momentul de faţă, acestea nu au suficiente lichidităţi, iar panica instaurată deja în rândul grecilor care, de mai bine de o săptămână, nu au acces la banii din conturi, ar fi fatală pentru întregul sector. În momentul de faţă, adevărata miză nu stă în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru un nou împrumut, ci convingerea Băncii Centrale Europene (BCE) să continue să pompeze bani în băncile elene. În caz contrar, acestea vor rămâne închise, cu consecinţe sociale greu de imaginat. 

Cele 48 de ore care fac sau desfac zona euro

Acum, întregul viitor al Greciei depinde, de fapt, de BCE. Banca centrală a zonei euro va lua miercuri o decizie cu privire la finanţarea băncilor elene. Înainte de referendum, analiştii se aşteptau ca BCE să menţină o minimă finanţare, astfel încât băncile elene, chiar dacă nu se pot redeschide, să poată permite măcar retragerile de numerar de la bancomate – şi acestea limitate la 50 de euro pe zi pentru fiecare grec. Acum, însă, finanţiştii nu mai sunt atât de siguri că BCE va alimenta perfuziile Greciei, iar timpul se scurge. 

Chiar ministrul Economiei de la Atena, Giorgos Stathakis, a recunsocut luni într-un interviu acordat BBC că apartenenţa Greciei la zona euro trebuie decisă în următoarele 48 de ore.  Acesta a făcut totodată apel la BCE să ţină în viaţă băncile elene cel puţin 10 zile, răgaz considerat suficient pentru încheierea unui al treilea acord între Tsipras şi Troikă. De fapt, dacă BCE decidă să închidă robinetul pentru băncile elene, atunci Atena nu va avea altă soluţie în afară de folosirea unei noi monede. Fie că aceasta va fi drahma, moneda pe care o foloseau grecii înainte de aderarea la zona euro, sau o valută nouă, ea va aduce la pachet şi o scădere drastică a salariilor şi pensiilor – şi nu doar a celor din sectorul bugetar, mărul discrdiei în negocierile de la Bruxelles. 

Orice nouă monedă, al cărei curs nu este clar cum va fi calculat – analiştii presupun că iniţial va fi introdusă la paritate cu euro – se va deprecia rapid, iar rata inflaţiei va exploda. Cu ate cuvinte, refuzul lui Tsipras de a tăia fondul de pensii ar putea aduce o scădere pan-elenă a salariilor şi pensiilor. Adevăratul moment al adevărului va veni însă la 20 iulie, când Grecia trebuie să răscumpere obligaţiuni guvernamentale în valoare de 3,5 miliarde de euro. Atena nu are aceşti bani. Dacă nu achită, este imposibil ca BCE să mai ţină în viaţă băncile elene. Dacă vrea să achite, Tsipras trebuie să asigure un nou împrumut de la UE şi FMI. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/grecia-inc-o-dat-in-pragul-colapsului" target="_blank">View the story "Grecia, încă o dată în pragul colapsului" on Storify</a>]

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite