INFOGRAFIE Brexit, sezonul doi: ce urmează în relaţia Bruxelles-Londra

FOTO Arhivă

Procesul ieşirii Marii Britanii din UE continuă, Bruxelles-ul şi Londra sperând ca sfârşitul perioadei de tranziţie să coincidă cu încheierea unui nou tratat comercial.

Bruxelles-ul a răsuflat uşurat după victoria clară a conservatorilor conduşi de Boris Johnson care ar trebui să permită Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană, în mod ordonat, la 31 ianuarie 2020, cu zece luni mai târziu decât era prevăzut.  „Am aşteptat un an ca el să ne spună ce vrea. Acum lucrurile sunt clare “, a declarat negociatorul european Michel Barnier. Dar saga Brexit nu se încheie, chiar dacă acordul de divorţ din 25 noiembrie 2018 va fi ratificat la timp de Camera Comunelor, scrie corespondentul „Liberation“ la Bruxelles, Jean Quatremer.

Serie de acorduri

De la 1 februarie, sezonul 2 va începe cu perioada de tranziţie în care Regatul Unit va rămâne în Piaţa Unică până la 31 decembrie 2020. Între timp, va trebui să se negocieze un acord de liber schimb pentru a se evita o ruptură brutală de poduri la sfârşitul perioadei de tranziţie ... Este suficient să spunem că acest sezon promite să fie la fel de plin de răsturnări de situaţii ca şi precedentul.
„Vom prezenta o propunere de mandat de negociere pe masa Consiliului de Miniştri ai UE până la sfârşitul lunii ianuarie, după ce acordul de divorţ va fi ratificat de Camera Comunelor şi de Parlamentul European“, susţine anturajul lui Michel Barnier. Statele membre vor trebui să-l adopte în unanimitate în februarie, ceea ce va deschide discuţiile pentru încheierea unui tratat comercial, dar şi o serie de acorduri în domenii de interes pentru ambele părţi: transport, cercetare, educaţie, energie, climă, apărare, cooperare nucleară, poliţienească şi judiciară, acces la Galileo (GPS-ul european) etc.

Dar în zece luni, misiunea se anunţă imposibilă. „Nu vom putea trece dincolo de un acord intermediar, un pachet care conţine esenţialul pentru a permite circulaţia mărfurilor şi, poate, anumite servicii, cum ar fi serviciile financiare”, susţine aceeaşi sursă. Chiar şi un astfel de acord nu este garantat, europenii cerând condiţii de concurenţă echitabile pentru a deschide piaţa unică produselor britanice. „Nu cred că vor avea acces la piaţa unică cu legi diferite privind climatul, mediul, economia sau ajutoare sociale”, a declarat preşedintele franţei, Emmanuel Macron, la finalul summitului european. Aceasta este provocarea pentru lunile următoare: Boris Johnson va fi gata să renunţe la autonomia de reglementare şi judiciară, una dintre cererile emblematice ale celor care au susţinut  Brexit?

Echilibru modificat

Este suficient să spunem că anul 2020 va fi unul la fel de periculos, deoarece, în absenţa unui acord comercial înainte de sfârşitul anului, Brexit-ul dur, un coşmar pentru companiile de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii, se întoarce cu toate consecinţele lui: Regatul Unit va deveni, pentru Uniunea Europeană, la sfârşitul lui 2021, o ţară terţă ca oricare alta. Pentru a amâna acest termen, Londra va putea totuşi să solicite, în iunie anul viitor, o prelungire a perioadei de tranziţie până cel târziu în 2022, lucru exclus de Boris Johnson.

Între timp, la 1 februarie, cei 73 de europarlamentari britanici vor părăsi băncile Parlamentului de la Strasbourg, fapt ce va schimba echilibrul în legislativul european: 27 de locuri vor fi redistribuite între mai multe ţări (încă 5 pentru Franţa şi Spania, 3 pentru Italia şi Olanda, 2 pentru Irlanda, unul pentru România...) celelalte fiind îngheţate în aşteptarea viitoarelor extinderi, ceea ce va scădea  numărul eurodeputaţilor de la 751 la 705. Politic, conservatorii din PPE nu vor pierde niciun loc, colegii lor britanici părăsindu-i încă din 2009, dimpotrivă, vor câştiga zece. În schimb, socialiştii, şi Renew Europe vor pierde între şase şi zece locuri. Consiliul european al şefilor de stat şi de guvern, ce s-a desfăşurta joi şi vineri, pentru prima dată fără Regatul Unit, a arătat că Brexit-ul nu va schimba diviziunile obişnuite europene. Astfel, Polonia a refuzat să se alăture obiectivului neutralităţii climatice din 2050, iar Germania a preluat ştafeta britanică, susţinută de clubul ţărilor bogate, pentru a solicita reducerea cadrului financiar multianual din UE 2021-2027.

Boris Johnson va impune controale la graniţele Marii Britanii

Boris Johnson va impune controale la graniţele Marii Britanii, îmbunătăţiri ale sistemului de sănătate şi investiţii în infrastructura din nordul ţării, au declarat surse din cadrul Partidului Conservator pentru Daily Mail. Surse conservatoare au declarat că premierul are în vedere divizarea Biroului de Imigrare pentru a crea un nou departament pentru frontiere şi imigrări, în conformitate cu angajamentul său de a reduce numărul de migranţi slab calificaţi care ajung în Marea Britanie. Johnson a adaugat ca deşi se va concentra pe scăderea nivelului imigraţiei, prioritate vor avea imigranţii calificaţi, care pot avea o contributie reală la dezvoltarea economiei britanice. Noul departament se va concentra pe punerea în aplicare a unui sistem de imigraţie bazat pe puncte în stil australian şi întărirea graniţelor Regatului Unit - lăsând biroul intern să se concentreze pe lupta împotriva criminalităţii. Johnson va folosi şi un fond de infrastructură de 100 de miliarde de lire sterline pentru a-i recompensa pe alegătorii din regiunile centrale şi de nord ale ţării, care au votat pentru prima dată Partidul Conservator. Strategia sa de „Boosterism” va implica pomparea numerarului în regiunile neglijate, în încercarea de a creşte oportunităţile de muncă.