Igor Sechin, şeful Rosneft şi un apropiat al lui Putin, intră în boardul Pirelli

Igor Sechin, preşedintele Rosneft, a intrat în boardul Pirelli

Preşedinte al celei mai mari companii ruse şi un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin, Igor Sechin a intrat în boardul grupului italian Pirelli, deşi numele său figurează pe lista persoanelor sancţionate de SUA ca urmare a acţiunilor Rusiei în Ucraina.

Igor Sechin intră în consiliul administrativ al companiei italiene Pirelli, unul dintre cei mai mari producători de anvelope din lume, alături de alţi doi directori din Rosneft, la câteva luni după ce compania rusă a cumpărat o participaţie de 26,2% în cadrul grupului italian. Rosneft a plătit 500 de milioane de euro pentru pachetul de acţiuni. 

Sechin este cunoscut drept unul dintre locotenenţii lui Vladimir Putin, iar numele său a fost introdus de Statele Unite ale Americii pe lista persoanelor sancţionate ca urmare a anexării Crimeei şi a acţiunilor Rusiei în Ucraina. Uniunea Europeană nu a impus însă nicio sancţiune pe numele lui Sechin, care nu are voie să intre în SUA, să facă afaceri acolo, să deţină proprietăţi acolo, să lucreze cu grupuri bancare americane sau să facă afaceri cu un cetăţean american. 

Numirea sa în boardul uneia dintre cele mai mari şi mai cunoscute companii europene arată încă o dată prăpastia de poziţie dintre UE şi SUA în ceea ce priveşte criza din Ucraina, arătând că sancţiunile impuse de Washington nu pot avea niciun efect fără o coordonare şi o completare a măsurilor dinspre Bruxelles. 

Bob Dudley, preşedintele american al gigantului britanic BP, se întâlneşte regulat cu Sechin, iar cele două companii au semnat luna trecută încă un contract, cu o valoare de 1,5 miliarde de dolari. Atât BP, cât şi ExxonMobil, cea mai mare companie americană, au anunţat că vor continua să lucreze cu Rosneft. 

Până acum, sancţiunile aplicate Rusiei sunt minore – restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor mai multor apropiaţi ai lui preşedintelui Vladimir Putin. Însă posibilitatea aplicării unei noi serii de măsuri mult mai drastice, care să izoleze cu adevărat economia rusă, este cea care a speriat investitorii şi oamenii de afaceri – atât străini, cât şi ruşi. Aceştia au început să scoată masiv lichidităţi din Rusia, astfel că valoarea ieşirilor de capital înregistrate în primele trei luni ale anului a ajuns la 70 de miliarde de dolari, adică mai mult decât întregul an 2013. 

Economia rusă ar putea scădea în 2014

Cu o economie şi-aşa fragilă înainte de anexarea peninsulei, Kremlinul a fost nevoit acum să revizuiască în scădere prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 2,5% la doar 0,6%. Acestă estimare rămâne valabilă doar dacă valoarea totală a ieşirilor de capital din Rusia nu depăşeşte 100 de miliarde de dolari pe întreg anul 2014, a anunţat Alexei Uliukaiev, ministrul rus al Economiei. De aceea, analiştii consideră prognoza de 0,6% peste măsură de optimistă. Dacă ieşirile de capital ajung însă la 150 de miliarde de dolari, atunci economia rusă va înregistra o scădere de 1,8%. 

Deja exclusă din grupul G8, care reuneşte principalele opt ţări industrializate ale lumii, Rusia se pregăteşte acum pentru o perioadă de izolare economică de câţiva ani. De aceea, preşedintele Vladimir Putin a anunţat recent că ţara ar trebui să-şi creeze propriul sistem de carduri de credit. Barack Obama l-a avertizat pe liderul de la Kremlin că, în cazul în care Rusia va continua să înlesnească furnizarea de armament şi va susţine mişcarea separatistă din estul Ucrainei, atunci Statele Unite ale Americii sunt pregătite să impună o nouă serie - a treia - de sancţiuni economice asupra Rusiei. 

La 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul pro-rus condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.

Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.

Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 

Imediat după anexarea Crimeea, în estul Ucrainei s-au intensificat dramatic tensiunile separatiste, până atunci relativ timide. Luptele au început acolo în martie, când proruşii au atacat o bază militară de la Lugansk şi, treptat, au început să înconjoare tot mai multe unităţi militare din regiune. 

Autorităţile locale, în frunte cu primarii şi poliţiştii, nu numai că nu i-au împiedicat, ci i-ar fi şi sprijinit. Ulterior, în cele mai multe oraşe din regiune au fost aleşi sau numiţi lideri noi, proruşi sau chiar cetăţeni ruşi. La 11 mai, separatiştii au organizat şi un referendum prin care şi-au cerut independenţa de Kiev. Plebiscitul nu a fost recunoscut nici măcar de Rusia, fiind marcat de nereguli şi fraude clare. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/sanc-iunile-economice-asupra-rusiei" target="_blank">View the story "Sancţiunile economice asupra Rusiei" on Storify</a>]