Haosul ameninţă din nou zona euro
0Negocierile cu privire la planul de salvare a Ciprului au durat mai bine de nouă luni, iar parlamentul ţării continuă să respingă soluţiile propuse. Cu toate acestea, economiştii consideră că politica zonei euro poartă o parte din vină.
Când Clemens Fuest, preşedinte al Centrului pentru Cercetare Economică Europeană din Manheim a citit ştirile referitoare la acordul dintre Cipru şi bănci, s-a gândit că relatările sunt o amăgire, relatează site-ul „Deutsche Welle“.
„În Europa, sunt reguli clare cu privire la restructurarea băncilor“, declarase el în cursul săptămânii. Regulile, după cum a explicat Fuest, stabilesc anumite responsabilităţi. Bancherii sunt primii care ar trebui să îşi asume responsabilitatea. Când asta nu se mai poate, creditorii băncilor sunt următorii care trebuie să plătească.
Protejarea depozitelor
În general, acţionarii sunt primii care trebuie să îşi asume responsabilitatea deoarece sunt cei care beneficiază de pe urma dobânzilor, în perioadele prospere.
Deşi în mod normal cei care au depozite sub 100.000 de euro sunt protejaţi, iar asta a fost şi promisiunea Uniunii Europene, în Cipru ei ar putea suferi unele pierderi.
Miniştrii de finanţe din zona euro au sperat că le vor putea solicita direct clienţilor băncilor să plătească o taxă de aproape şapte procente. Politicienii au încercat să susţină planul, spunând că este vorba despre o taxă. Fuest susţine că o persoană obişnuită ar putea ajunge la tribunal dacă ar încerca să facă aşa ceva. „În opinia mea, permiterea unei abordări arbitrare este scandaloasă“, a adăugat el.
Deşi Fuest a declarat că salvarea ţării ar trebui să vină din partea creditorilor privaţi, a adăugat că încercarea Ciprului de a face asta a eşuat şi va descuraja participarea investitorilor privaţi.
Între timp, miniştrii de finanţe au reacţionat şi recomandă acum guvernului cipriot să nu se atingă de depozitele bancare sub 100.000 de euro. Dar experţii arată că încrederea deja s-a pierdut.
„La ce ar trebui să se gândească acum spaniolii?“, întreabă Achim Wambach, director al Institutului de Politică Economică de la Universitatea din Cologne. „Băncile spaniole fac parte din planul de salvare al zonei euro, dar investitorii nu se implică deloc“.
Wambach a recunoscut că, dacă ar fi spaniol, ar fi destul de îngrijorat şi ar încerca să transfere banii într-o altă ţară.
Şi băncile din Grecia se confruntă cu probleme serioase. După votul parlamentului, Eurogrupul nu mai este obligat să îşi promisiunea cu privire la un plan de salvare de până la 10 miliarde de euro. Prăbuşirea băncilor cipriote va trage în jos, de asemenea, instituţiile financiare greceşti.
Economistul Wolfgang Franz spune că trebuie luate măsuri, deoarece oamenii au devenit anxioşi.
„Ar trebui luate măsuri de susţinere a sistemului bancar grecesc, iar asta rapid“, a spus el, adăugând că efectele asupra zonei euro ar fi unele suportabile.
Speranţa că se va ajunge la un acord ar putea totuşi să mai calmeze oamenii.
„Ne putem aştepta la mai multe negocieri şi la multe concesii. Nu aş fi deloc surprins dacă în cele din urmă toată lumea este salvată“, conchide Fuest.