Guvernul lui Viktor Orbán are „aspiraţii orwelliene”. Ungaria nu se îndreaptă spre anul 2014, ci spre „1984”

La peste 20 de ani de când Ungaria a lăsat în urmă comunismul şi viziunea întunecată despre lume reprezentată în romanul „1984“ al lui George Orwell, „Fratele cel Mare“ („Big Brother”) se întoarce, notează bloggerul Kim Lane Scheppele, într-un material publicat pe site-ul „The New York Times“.

Parlamentul ungar a votat recent o lege care împuterniceşte oamenii-cheie ai guvernului de la Budapesta să-i spioneze pe cei cu funcţii publice importante. Conform legii, oamenii trebuie să „consimtă“ să fie supravegheaţi prin cele mai dure metode (înregistrarea convorbirilor telefonice, microfoane în casă, citirea email-urilor etc.) timp de două luni în fiecare an. Însă, nu se menţionează care două luni din an sunt cele supravegheate. Poate că, cei supravegheaţi, îşi vor închipui că sunt urmăriţi tot timpul. Poate că acesta este scopul. 

În cazul în care Guvernul lui Viktor Orbán găseşte ceva ce nu e pe placul lui (şi nu există limită legală pentru aceste neplăceri), cei supravegheaţi pot fi concediaţi, atrage atenţia Kim Lane Scheppele, profesor de Afaceri Publice şi Relaţii Internaţionale la Universitatea Princeton din SUA.

Oamenii din fruntea guvernului sunt scutiţi de această intruziune, însă legea loveşte direct în asistenţii lor şi în secretarii lor, în judecători şi procurori, în diplomaţi şi în ofiţeri militari, inclusiv în câteva birouri „independente“ pe care guvernul Orbán nu ar trebui să le controleze, mai scrie Scheppele.

Profesorul de Afaceri Publice şi Relaţii Internaţionale face o analogie între acţiunile premierului maghiar şi implicaţiile acestora şi esenţa romanului „1984” al lui George Orwell.

De altfel, Scheppele atrage atenţia că „aspiraţiile orwelliene ale guvernelor nu sunt ceva nou şi nici nu se limitează la Ungaria. Multe alte guverne încă doresc să ştie cât mai multe despre oameni. Una dintre multele consecinţe negative ale programului de supraveghere din SUA este că guvernul de la Washington susţine că are dreptul să ştie ce-i fac cetăţenii. Însă o exagerare a regimului impus de SUA nu justifică deloc copierea lui de alt stat”. 

Legea „Big Brother” în Ungaria este „opţională, dar obligatorie”

Sub noua lege ungurească, anumiţi oficiali pot solicita un ordin de supraveghere. „Emiterea unui astfel de ordin nu necesită ca persoana supravegheată să fie suspectată de ceva ilegal. Orice motiv funcţionează”, precizează Scheppele. Mai mult, nu este nevoie de mandate judiciare, singura cerinţă pentru emiterea ordinului este aprobarea Ministerului Justiţiei de la Budapesta. 

„Dar oare cum poate supravegherea unei persoane să conducă la concedierea ei?” se întreabă Scheppele. Toţi angajaţii trebuie să treacă testele de supraveghere pentru a-şi putea păstra slujbele. Acum că legea a fost adoptată, victimele potenţiale trebuie să semneze un acord de supraveghere. Dacă ţintele au soţi sau soţii, inclusiv ei trebuie să semneze acest acord. Dacă ţintele şi partenerii nu consimt la această supraveghere, îşi pierd slujbele. Pe scurt, întreaga familie intră în jocul urmăririi.  „Consimţământul“ este doar aparent opţional, fiind de fapt obligatoriu pentru cei care ţin la locurile lor de muncă din aparatul de stat maghiar.

Interes crescut pentru viaţa socială a angajatului

Scopul principal al acestei legi este adunarea de „mizerii“ despre anumiţi oameni şi păstrarea acestor informaţii până când li se găseşte utilitatea, mai scrie Scheppele. Mai mult, informaţiile pot fi păstrate timp de 20 de ani. Deşi programul evaluează oamenii pentru slujba pe care o îndeplinesc, supravegherea nu se limitează la ce fac ei la serviciu. De fapt, examinează fiecare detaliu al vieţii angajatului, cu accent pe comportamentul lor din afara serviciului, adică relaţiile personale, materiale sau veniturile lor. Nu există articole în această lege pentru eliminarea informaţiilor nerelevante, lucru care ar fi oricum greu de realizat fără nicio definiţie clară dată în corpul legii, continuă Scheppele.

Dat fiind faptul că această supraveghere include ambii participanţi ai comunicării, oricine interacţionează cu aceşti oameni va fi înregistrat şi păstrat în documente pentru 20 de ani.

Guvernul ungar susţine că noua lege privind securitatea naţională protejează secretele de stat şi combate corupţia, însă legea nu se limitează la dovezile despre secrete de stat scăpate de sub control, despre dare şi luare de mită sau despre abuz în serviciu. În realitate, tot ce poate fi compromiţător pare să intre sub incidenţa ei. Dacă guvernul ungar decide să concedieze un oficial public pentru că a avut o relaţie extraconjugală sau refuză să numească în funcţie pe cineva prea prietenos cu opoziţia, legea securităţii naţionale oferă protecţie, susţine profesorul de Afaceri Publice şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea Princeton din SUA.

Uniunea Europeană solicită ca orice strângere de date cu caracter personal să fie examinată de un ofiţer independent care are puterea de a revizui politicile şi acţiunile guvernului în acest domeniu, fără să se teamă de vreun amestec politic. În acest moment, Curtea de Justiţie Europeană analizează o acţiune de infringement împotriva Ungariei, înaintată de Comisia Europeană. Încă nu s-a luat nicio decizie. 

Ungaria se îndreaptă spre „1984”

Atunci când Orwell a scris faimosul roman „1984“ în 1949, despre „Fratele cel Mare” („Big Brother”) care vede tot şi ştie tot, Războiul Rece începea să capete amploare. Cei din estul Europei erau prizonieri ai unor state în care dreptul la viaţă personală nu exista. O ţară care a trecut prin această experienţă ar trebui să aibă o reticenţă crescută la transformarea cetăţenilor în spioni, mai ales o ţară ai cărei lideri îşi susţin, sus şi tare, simpatiile anti-comuniste. „Însă actualul guvern din Ungaria pare să fi învăţat foarte puţine din trecutul propriei ţări. Cei care refuză să înveţe din trecut, sunt condamnaţi să-l repete. În Ungaria se apropie, din nou, anul 1984”, conchide  Kim Lane Scheppele pentru „New York Times“.