Grecii vor un acord cu creditorii internaţionali

Miniştrii de Finanţe din zona euro au declarat după întâlnirea de la Riga, de vineri, că sunt departe de un acord cu Grecia, au respins categoric solicitarea Atenei pentru acordarea unor fonduri anticipate pentru reforme parţiale. În marea lor majoritate, grecii doresc ca guvernul să ajungă la un acord cu creditorii ţării, iar Grecia să rămână în UE şi zona euro.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au arătat clar, la întâlnirea de la Riga de vineri, că sunt departe de un acord cu Grecia, au respins categoric solicitarea lui Varoufakis pentru acordarea unor fonduri anticipate pentru reforme parţiale şi au refuzat să discute despre finanţarea pe termen lung şi acordarea unor termeni mai favorabili de plată a datoriilor, până când Grecia nu va semna şi implementa un plan complet de reforme.

Varoufakis susţine că statele europene au ajutat Grecia pentru a a-şi salva de fapt băncile care au acordat împrumuturi riscante şi a extins vina şi asupra BCE, pe care o acuză că asfixiază statul elen prin privarea băncilor de lichidităţi şi limitarea finanţării pe termen scurt a guvernului.

Preşedintele BCE Mario Draghi a replicat în Parlamentul Europeană că sprijinul instituţiei destinat Greciei s-a ridicat la circa 110 miliarde de euro, iar legislaţia nu îi permite să finanţeze guverne.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, unul dintre părinţii monedei unice, vrea să sprijine Grecia până în ultimul moment. Plecarea unui membru al zonei euro ar fi o lovitură dureroasă pentru poziţia uniunii monetare la nivel mondial şi un precedent periculos, încurajând investitorii să speculeze împotriva unor alte state membre, în cazul unor crize viitoare.

Chiar dacă Grecia va rămân în zona euro, un default al acesteaia ar fi unul dintre cele mai dificile momente din istoria Uniunii Europene.

Joc periculos 

Jocul de-a şoarecele şi pisica dintre Grecia şi creditorii internaţionali se transformă într-un joc vicios al acuzaţiilor, pe măsură ce statul elen se apropie de faliment, liderii europeni şi cei eleni fiind de acord asupra unui singur lucru, să nu aibă amprentele pe arma crimei, comentează Reuters.

Dacă Atena va rămâne fără bani şi va intra în incapacitate de plată în următoarele săptămâni, ceea ce pare tot mai posibil, nimeni nu vrea să fie acuzat că a împins ţara în prăpastie sau că nu a reuşit să o salveze.

Guvernul de stânga al Greciei a identificat deja vinovatul, Germania, cel mai mare contributor al Europei, acuzată că a impus grecilor politici de austeritate toxice, provocând o criză umanitară.

Guvernele din zona euro pregătesc terenul pentru a da vina pe guvernul fără experienţă al premierului Alexis Tsipras pentru că nu a reuşit să îşi respecte angajamentele şi a evitat deciziile dificile.

„Facem tot posibilul să salvăm Grecia de ea însăşi, dar în final depinde de ei“, este mesajul venit de la Berlin, Bruxelles şi sediul FMI din Washington.

Tsipras şi vocalul ministru de Finanţe Yanis Varoufakis au încercat la început să formeze o coaliţie împotriva Berlinului, cu turnee în Franţa, Italia, Marea Britanie, Bruxelles şi studiourile de televiziune, după ce au fost aleşi, dar nu au obţinut niciun sprijin în afara presei.

Premierul a reluat cererile de despăgubiri pentru ocupaţia nazistă a Greciei din perioada 1941-44, evaluate de guvernul elen la 279 miliarde de euro, sumă mai mare decât ajutorul de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi a FMI.

Berlinul a răspuns că a despăgubit deja victimele, iar un acord din 1990 cu cele patru puteri victorioase în Al Doilea Război Mondial, referitor la unificarea Germaniei, a pus capăt cererilor în acest sens.

Germania insistă asupra reformelor

Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat bunăvoinţa şi a încercat să construiască o relaţie de încredere cu Tsipras, dar a insistat în acelaşi timp că Grecia trebuie să respecte condiţiile creditorilor, care includ reducerea pensiilor şi reforme ale legislaţiei muncii.

„Trebuie făcut tot posibilul pentru ca Grecia să nu rămână fără bani. Germania este gata să ofere tot sprijinul care va fi solicitat. Dar reformele trebuie făcute“, a spus Merkel după discuţile cu Tsipras de săptămâna trecută.

Investitorii au sperat pentru scurt timp că angajamentul lui Merkel poate fi similar cu cel al preşedintelui Băncii Central Europene (BCE), Mario Draghi, din 2012, că instituţia va face tot ce va fi necesar pentru menţinerea zonei euro.

Dar comentariile cancelarului german pot fi interpretate şi ca un exerciţiu de evitare a asumării vinovăţiei.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble este în mod deschis sceptic că Atena poate evita ieşirea din zona euro.

Grecii nu vor să renunţe la euro

În marea lor majoritate, grecii doresc ca autorităţile de la Atena să ajungă la un acord cu creditorii ţării, Grecia să rămână în Uniunea Europeană, păstrând şi moneda comună, euro, şi, deşi speranţele în guvernul lui Alexis Tsipras s-au mai redus, partidul aflat la guvernare, Syriza, continuă să se bucure de încrederea grecilor.

Potrivit unui sondaj de opinie al institutului Kappa Research, apărut duminică în publicaţia To Vima, 71,9% dintre cetăţeni s-au pronunţat în favoarea ajungerii la un acord cu instituţiile internaţionale (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), în timp ce 23,2% ar prefera ruperea relaţiilor cu aceste organisme. Totodată, potrivit aceluiaşi sondaj, 72,9% dintre greci doresc menţinerea ţării în zona euro, iar 20,3% ar dori o revenire la drahmă. În plus, 36,1% dintre persoanele intervievate consideră că ţara este în pragul falimentului, faţă de 32,7% care cred contrariul.

Sondajul mai relevă că 79,4% dintre cei chestionaţi doresc ca Grecia să rămână membră a UE, iar un procent de 73,7% au aceeaşi părere în ceea ce priveşte NATO. Doar 17,2% doresc o ieşire din UE şi 22% ar fi de acord ca Grecia să se retragă din Alianţa Nord-Atlantică.

Guvernul Tsipras ameninţă cu alegeri anticipate

Sub presiunea creditorilor, UE şi FMI, şi a partidelor de opoziţie din interiorul Greciei, ministrul de interne a declarat că „dacă este necesar“, noi alegeri generale ar putea fi convocate pentru a permite poporului să se pronunţe asupra politicii guvernului stângii radicale.

„Cei care îşi imaginează că actualul guvern este o paranteză... greşesc; poporul a votat (recent) şi, dacă este necesar, o va face din nou“, a declarat Nikos Voutsis, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în timpul unei dezbateri aprinse în Parlament asupra decretului privind transferul fondurilor organismelor publice la Banca Greciei, o măsură adoptată pentru a contracara penuria finanţelor publice, notează France Presse.

Partidele de opoziţie, în special dreapta Noua Democraţie şi socialiştii PASOK, au calificat decretul ca „anticonstituţional“ şi au acuzat guvernul că tărăgănează negocierile cu creditorii, cu riscul de a aduce vistieria statului "în impas".

Nikos Filis, purtător de cuvânt al grupului parlamentar al stângii radicale SYRIZA, la putere de trei luni şi care încă se bucură de o mare popularitate, a dat asigurări că "guvernul nu doreşte alegeri anticipate sau referendum".

„Ne dorim un compromis cu creditorii asupra problemelor economiei, dar în cazul în care opoziţia cere legitimitatea acestui acord de către popor, nu ne temem (de alegeri)“, a subliniat el.

Creditorii eleni se pot baza pe finanţarea de urgenţă de la BCE atât timp cât rămân solvabili

Creditorii eleni se pot baza în continuare pe finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală Europeană (BCE) atât timp cât rămân solvabili şi au garanţii adecvate, a afirmat vineri preşedintele BCE, Mario Draghi, la o conferinţă de presă, transmite Reuters.

BCE a majorat la 75,5 miliarde de euro plafonul liniei de finanţare de urgenţă ce poate fi acordată creditorilor eleni, după ce, la începutul acestui an, instituţia a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

„Finanţarea de urgenţă va continua să fie acordată creditorilor eleni atât timp cât rămân solvabili şi au garanţii adecvate. Ţinând cont de fragilitatea actualei situaţii, de ieşirile masive din depozite şi de negocierile în desfăşurare, randamentele obligaţiunilor suverane au ajuns recent la cel mai ridicat nivel din 2012. Cu cât mai mari sunt randamentele, cu atât mai mare este volatilitatea“, a avertizat şeful BCE.

În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.