Grecia şi alte cinci state europene dau din nou emoţii zonei euro

Cotidianul „Financial Times“ atenţionează că „zona euro este din nou în criză pe tema Greciei” care ar putea intra din nou în incapacitate de plată. „The Telegraph“ atenţionează că problemă mai amplă, pentru că „nu doar Grecia se îneacă în datorii, ci şi alte cinci state europene care au datorii mai mari decât PIB-ul lor.

Randamentul obligaţiunilor Greciei pe termen de doi ani a urcat marţi aproape de 10%, din cauza incertitudinilor legate de continuarea programului de salvare, provocate de neînţelegerile dintre zona euro şi FMI, transmite MarketWatch.

Astfel randamentul acestor obligaţiuni a crescut cu 0,79 puncte procentuale, la 9,72%, cel mai ridicat nivel atins după septembrie 2016.

Titlurile cu scandenţa de doi ani au fost vândute în aprilie 2014, când Grecia a reveni pentru scurt timp pe piaţa financiară.

Fondul Monetar Internaţional a apreciat că Grecia va rata ţintele de excedent bugetar incluse în acordul de asistenţă convenit cu creditorii din zona euro.

 Consiliul de Administraţie al FMI a discutat luni evaluarea anuală a economiei Greciei, ţară aflată sub asistenţă financiară internaţională din 2010.

Conform raportului FMI, pe termen lung, excedentul bugetar primar al Greciei va creşte la 1,5% din Produsul Intern Brut, de la 1% din PIB anul trecut, dar cu toate acestea nu va atinge ţinta de 3,1% din PIB prognozată de creditorii europeni. De asemenea, FMI consideră că datoria Greciei este "nesustenabilă" pe termen lung şi face un apel către creditorii europeni să reducă povara datoriei Greciei.

FMI estimează că economia Greciei va înregistra o creştere de 2,7% în acest an, după un avans de 0,4% în 2016, dar, cu toate acestea, pe termen lung ritmul de creştere este aşteptat să revină la aproximativ 1%. În schimb, datoria publică a Greciei ar urma să ajungă la 181% din PIB, cel mai mare nivel din zona euro.

Anterior, FMI a anunţat că ia considerare acordarea unui nou împrumut Greciei, care să se adauge celor 86 miliarde de euro acordate de ţările din zona euro, însă numai dacă planurile de reducere a datoriei Greciei sunt credibile. În schimb, creditorii europeni ai Greciei vor ca FMI să se alăture planului de asistenţă înainte de eliberarea următoarei tranşe de împrumut din acordul cu zona euro.

În schimb, duminică Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro, a apreciat că datoria publică a Greciei poate fi gestionată, ca reacţie la un raport intern al Fondului Monetar Internaţional, prezentat în presă, potrivit căruia datoria publică a Greciei va exploda până la 275% din PIB în 2060. 

Un purtător de cuvânt al MES a subliniat că traiectoria finanţelor publice ale Greciei, convenită de autorităţile de la Atena cu creditorii din zona euro, este credibilă şi susţinută de măsuri de rezervă în cazul unor evenimente neprevăzute. 

Christian Lindner, liderul Partidului Democraţilor liberi (FDP) din Germania, a declarat joi, la un post de radio german, că Grecia ar trebui să iasă din zona euro şi apoi să îşi restructureze datoriile.

Lindner consideră însă că Grecia ar trebui să rămână în Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fonduri pentru infrastructură şi sprijin pentru companiile mici şi mijlocii.

”Este clar că Grecia are nevoie de restructurarea datoriilor. Datoriile Greciei pot fi restructurate doar în afara zonei euro, aşa că vorbim despre Grexit”, a afirmat Lindner la pustul de radio Deutschlandfunk.

 Lindner a mai spus că premierul Alexis Tsipras nu intenţionează să aplice reformele convenite, aşa că strategia trebuie schimbată.

Guvernul german vrea ca FMI să participe la programul de salvare a Greciei, care să îi confere mai multă credibilitate, dar se opune relaxării termenilor de rambursare a datoriilor elene, aşa cum cere instituţia financiară.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a afirmat la sfârşitul săptămânii trecute, că Grecia trebuie să îşi respecte angajamentele asumate în programul de salvare pentru că în caz contrar va ajunge într-o poziţie imposibilă.

„The Telegraph“ atenţionaează că este însă o problemă mai amplă, pentru că „nu doar Grecia se îneacă în datorii”. „Cu totul sunt cinci state europene care au datorii mai mari decât PIB-ul lor: Grecia, Italia, Portugalia Spania, Franţa, iar 21 de ţări membre ale Uniunii „au datorii mai mari decât limita de 60% din PIB, stabilită de Tratatul de la Maastricht”. 

Datoria publică a Greciei este, deloc surprinzător, cea mai mare din UE,  situându-se la 177 la sută din PIB-ul său. Italia şi Portugalia sunt următoarele ţări cele mai îndatorate, cu datorii de 132 la suta şi respectiv 129 la suta din PIB.