Germania, Franţa şi Italia vor un rol mai mare pentru Bruxelles în stoparea achiziţiilor companiilor strategice europene din partea Chinei

Germania, Franţa şi Italia vor ca Bruxelles-ul să joace un rol mai mare în protejarea companiilor strategice europene faţă de ceea ce ei consideră a fi achiziţii motivate politic din partea Chinei, informează Politico.

Cele trei ţări, cele mai importante trei economii ale Uniunii Europene, propun un rol pentru Comisia Europeană în a determina dacă achiziţiile străine ale companiilor europene au la bază o motivare economică sau, din contră, obiective politice, susţine publicaţia online Politico, citând un document oficial.

O astfel de decizie din partea Bruxelles-ului ar oferi ţărilor Uniunii Europene mai multă autoritate în a respinge propunerile venite din partea investitorilor chinezi.

Politica de achiziţie din partea Chinei a unora dintre cele mai importante companii tehnologice europene - precum achiziţia companiei germane Kuka de anul trecut, ce produce roboţi - a devenit o problemă fierbinte la nivel european. Oficialii europeni se tem că valul recent de achiziţii nu are în spate raţionamente economice ci face parte din politica Beijingului de a achiziţiona tehnologie înaltă, un scop politic exprimat deschis în programul „Fabricat în China 2025”.

Încă de luna trecută au existat informaţii că Bruxelles-ul lucrează la o serie de reglementări care să permită ţărilor membre să blocheze achiziţiile din partea Chinei. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este aşteptat să anunţe un plan cu privire la modul în care pot fi tratate investiţiile străine în UE, în discursul din faţa Parlamentului European din 13 septembrie. Nu este clar încă câtă autoritate noul mecanism va acorda Comisiei pentru a acţiona în această problemă.

Documentul citat de Politico oferă unele indicii cu privire la procesul de verificare al propunerilor de achiziţii străine.

Conform propunerii celor trei state, Comisia Europeană ar trebui să apropie un nou rol care să-i permită să stabilească dacă o achiziţie este subvenţionată sau „este dirijată într-o oarecare măsură de influenţa unui stat”.

Conform acestui document, trimis către Juncker la începutul acestei luni, dacă aceste condiţii se îndeplinesc, atunci statul în cauză ar trebui să aibă dreptul de a „bloca” o achiziţie în sectoarele strategice, care, conform documentului citat, „trebuie definite cu mai multă claritate”.

Chiar dacă autoritatea ultimă în a bloca o achiziţie străină rămâne la nivelul autorităţilor naţionale, aceste noi reguli sunt menite a oferi UE noi puteri în a considera când anume o investiţie are la bază o motivaţie pur economică.

„La cererea statului membru, Comisia va analiza compatibilitatea operaţiunii cu motivaţiile economice”, se afirmă în documentul citat. Aceasta va include „gradul la care o investiţie din partea unui agent non-UE a fost direct sau indirect influenţată de reglementările guvernului”, plus „gradul în care achiziţia respectivă este finanţată sau co-finanţată de către agenţii controlate sau influenţate de către guvern, şi proporţia în care oferta efectivă depăşeşte în mod clar preţul stabilit de forţele pieţei”.

Acest ultim punct va trimite Comisia pe un teritoriu nesigur atâta timp cât va fi nevoită să determine preţul corect stabilit de piaţă pentru o achiziţie. Analiştii economici consideră că în acest caz nu avem  o ştiinţă exactă, companiile de regulă plătesc peste preţul stabilit de pieţele financiare pentru achiziţii considerate a oferi un avantaj strategic.

China a declarat că este „îngrijorată” de politica accelerată a Uniunii Europene de a bloca achiziţiile străine.

Ministrul economiei german, Brigitte Zypries, a trimis în urmă cu câteva zile o scrisoare către Juncker în care îi cere să considere propunerea iniţiată de cele trei ţări.

„Pe de o parte, influxul de capital reprezintă un aspect pozitiv, ce evidenţiază atractivitatea economică a Europei. Pe de altă parte, trebuie să luăm notă că aceste investiţii sunt concentrate în special asupra companiilor high-tech şi a altora ce oferă tehnologii strategice - lucru ce denotă o legătură evidentă cu strategia „China 2025” implementată de guvernul de la Beijing”, afirmă ministrul german în scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei Europene.