Francezii se tem că vor fi spionaţi precum americanii, în baza noii legi privind funcţionarea serviciilor secrete

Parlamentul francez examinează, săptămâna aceasta proiectul de lege controversat privind funcţionarea serviciilor secrete. Deşi toată lumea susţine că este necesară o astfel de lege în faţa nolilor ameninţări teroriste, proiectul de lege conţine însǎ şi prevederi contestate de organizaţiile de apǎrare ale libertǎţilor individuale.

Deşi foarte rar se întâmplă ca un premier francez să se adreseze Parlamentului cerând susţinerea unui proiect de lege, Manuel Valls s-a adresat, luni,  unui Parlament aproape gol, în faţa căruia a susţinut că proiectul de lege nu este unul periculos şi nu a fost pregătit în grabă, scrie „Le Monde“. 

Proiectul de lege privind informaţiile "nu instalează în niciun fel un aparat de supraveghere poliţienească a populaţiei", a dat asigurări Manuel Valls, în Adunarea Naţională, denunţând "procese false" şi "caricaturi", în apărarea acestui text, criticat extrem de dur, relatează AFP..

"Principiul ţintirii oricărei supravegheri asupra unor persoane care reprezintă o ameninţare va rămâne", le-a transmis el luni celor care denunţă trecerea la o "supraveghere în masă".

"Dar este inevitabilă adaptarea măsurilor de supraveghere la insfrastructurile reţelelor. Societatea digitală a schimbat în mod fundamental capacităţile de organizare a persoanelor care reprezintă o ameninţare", a argumentat el.

"Atunci când schimburile sunt disimulate sau nu sunt decriptabile, este necesar să se poată ocoli obstacolul, fie prin recurgerea la anumite tehnici de intruziune informatică, fie prin recursul la sonorizarea locurilor private, fie prin geolocalizarea în timp real a persoanelor", a afirmat Valls.

Mai ales unul dintre aceste puncte atrage temerile a numeroase asociaţii, sindicate de magistraţi sau actori din sectorul numeric - şi anume crearea, în reţelele operatorilor, a unor instrumente de analiză automată în vederea detectării unei "succesiuni suspecte de date de conexiune", o "ameninţare teroristă". Consiliul naţional francez pentru date digitale a apreciat că acest lucru "înseamnă o formă de supraveghere de masă", care şi-a "demonstrat extrema ineficienţă", o aluzie la practicile NSA dezvăluite de către Edward Snowden.

"Guvernul intenţionează să garanteze că supravegherea va ţinti strict comportamente ameninţătoare. Date terţe nu vot fi accesibile sau exploatabile de către servicii", a dat asigurări premierul francez.

Viitoarea Comisie Naţională de Control al Tehnicilor de Informaţii (CNCTR) "va interveni în toate etapele aplicării acestui dispozitiv (...). Acest lucru nu are nimic a face cu practicile dezvăluite de Edward Snowden", a dat el asigurări.

"Guvernul va depune un amendament care prevede că acest dispozitiv va fi temporar, pe o perioadă de trei ani. Acest lucru va permite supunerea (cereii unei) prelungiri deciziei exprese a Parlamentului, pe baza unei evaluări detaliate a condiţiilor aplicării" dispozitivului, a anunţat Valls.

Această lege "le va da compatrioţilor noştri garanţii concrete, pe care nu le-au avut niciodată până în prezent, în domeniul informaţiilor", a apreciat premierul francez, citat de AFP.

Şapte francezi au comis atentate sinucigaşe în Irak şi Siria

Premierul francez a ţinut să atragă atenţia că şapte francezi sau rezidenţi în Franţa, dintre care şase convertiţi la islam, au murit în timp ce comiteau atentate sinucigaşe în Irak şi Siria.

"Un fenomen nou trebuie să ne reţină atenţia în mod special pentru riscul de a se repeta în Franţa şi, fără îndoială, vă prezint aceste date pentru prima dată: serviciile de informaţii au stabilit că şapte dintre aceşti indivizi — mă refer la francezi sau la rezidenţi în Franţa — au murit în acţiuni sinucigaşe în Siria sau în Irak", a declarat premierul francez în faţa Adunării Naţionale, în încercarea de a-i convinge pe deputaţii francezi să aprobe un proiect de lege privind serviciile secrete. "Cel mai tânăr dintre ei nu avea nici 20 de ani" şi "printre ei, şase erau abia convertiţi" la islam, a adăugat Valls.

"Să fie vorba de o dorinţă deliberată a (grupării teroriste Statul Islamic) Daech de a sacrifica cu prioritate oameni cu aceste caracteristici? Să fie vorba, în ceea ce-i priveşte pe candidaţii la sinucidere, de a face dovada zelului ideologic pentru a-şi atesta convertirea? În orice caz, toate acestea demonstrează capacitatea redutabilă de îndoctrinare (practicată de) Daech", a continuat premierul francez.

 Valls a insistat că "ameninţarea teroristă este acum provocarea cea mai de temut" pe care "va trebui s-o înfruntăm mult timp de acum încolo".
 

Însă, potrivit postului BFM TV, proiectul de lege din cadrul luptei împotriva terorismului dotează serviciile franceze de informaţii cu noi drepturi în vederea ascultării conversaţiilor telefonice şi spionarea e-mailurilor.

Textul, anunţat de către preşedintele François Hollande la începutul lui ianuarie, în contextul atentatelor de la Paris, urmează să fie prezentat joi în Consiliul de Miniştri, însă liniile mari par clare. 

În cazul unei anchete, potrivit postului, e-mailurile vor putea să fie interceptate în mod legal, printr-un program-spion care va citi în mod real textul tastat pe tastatură, iar agenţii vor putea instala microfoane şi camere de luat vederi în locuinţele suspecţilor.

O noutate, semnalată de BFM TV, constă în introducerea autorizărilor administrative, adică ocolind justiţia, suficiente pentru declanşarea acestei supravegheri.

"Teroriştii sunt tot mai organizaţi, mulţumită unor instrumente mai inteligente, (însă) noi vom putea să le interceptăm conversaţiile şi conţinuturilor înaintea unei eventuale încriptări", se felicita Sébastien Pietrasanta, deputatul raportor al proiectului de lege antiterorist adoptat în noiembrie.

Proteste ale societăţii civile

Proiectul va da totodată undă verde folosirii balizelor pentru depistarea în timp real a unui vehicul sau obiect, subliniază postul francez.

El prevede, de asemenea, ca informaţiile culese să fie distruse după un an, durata putând fi redusă la maximum o lună în cazul "interceptărilor de securitate", şi prelungită până la cinci ani în cazul "datelor de conexiune".

Altă evoluţie majoră a textului, semnalată de BFM TV este oferirea unei protecţii mai mari agenţilor pentru a ancheta. Agenţii serviciilor speciale nu vor mai fi expuşi riscurilor penale, deoarece - pentru prima dată în Franţa - proiectul vizează să ofere un cadru legal general pentru activităţi susceptibile să aducă atingere vieţii private şi secretului corespondenţei. 

O autoritate independentă va fi creată, în paralel, pentru încadrarea noilor mijloace de acţiune, mai precizează postul.

Proiectul de lege a fost amplu criticat de organizaţiile pentru apărarea drepturilor individuale, care au organizat o manifestaţie luni în faţa clădirii Parlamentului. Presa franceză scrie că peste 200 de persoane au scandat împotriva legii pe care o consideră represivă.

Proiectul de lege privind functionarea serviciilor secrete defineşte misiunile diverselor servicii (care ţin de ministerul de interne şi de externe, precum şi de armatǎ sau de vǎmi) în conetxtul prevenirii actelor teroriste, dar şi în ce priveşte "apǎrarea şi promovarea intereselor economice, industriale şi ştiinţifice majore ale Franţei".