Forţa comună de intervenţie europeană dezbină NATO şi UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Intenţia preşedintelui Franţei de a crea o forţă comună de intervenţie europeană în caz de urgenţă agită spiritele întrucât proiectul s-ar derula în afara structurilor UE şi NATO.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, intenţionează să formeze luna viitoare o coaliţie alcătuită din 10 state în scopul de a pregăti forţele armate europene să acţioneze în caz de urgenţă. Iar în acest proiect ar urma să fie implicată şi Marea Britanie, care, în acest fel, şi-ar face simţită prezenţa în Europa chiar şi după ieşirea din blocul comunitar. 

Potrivit Politico, miniştrii de Apărare din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Portugalia, Danemarca şi Estonia vor semna în iunie, la Paris, o scrisoare de intenţie, angajându-se să dezvolte o cultură strategică comună, să facă schimb de analize şi previziuni privind punctele nevralgice în care este posibil să fie nevoie de intervenţii şi să ia măsuri pentru a-şi putea coordona forţele în cadrul unor operaţiuni viitoare.

Macron şi-a prezentat această idee încă din luna septembrie a anului trecut, la Sorbona, când a pledat pentru o forţă comună de intervenţie europeană, un buget pentru apărare şi o doctrină pentru acţiune în situaţiile neprevăzute în care Statele Unite şi NATO nu s-ar putea implica.

Iar Franţa vrea să recruteze aliaţi care ar putea ajuta la împărţirea poverii militare mai ales în Africa, unde, în 2012, a intervenit singură în Mali pentru a-i împiedica pe militanţii islamişti să preia controlul asupra acestui stat slăbit. 

Frustrat din cauza startului nu tocmai ambiţios al Pactului militar european numit Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) lansat anul trecut la insistenţele Germaniei, liderul francez face presiuni pentru a se înainta cu un nucleu de naţiuni care gândesc la fel. Numai că această acţiune se află în afara structurilor internaţionale ale UE şi NATO, fapt ce a stârnit îngrijorări. 

Britanicii, piesă de rezistenţă

Premierul britanic, Theresa May, a sprijinit tăcut iniţiativa la summitul franco-britanic ce a avut loc în ianuarie la Academia Militară Sandhurst, însă nu a făcut public acest pas, de teamă să nu-i provoace pe acei conservatori care nu văd cu ochi buni ideea unei „armate UE“. 

May a anunţat, totuşi, că Marea Britanie va ajuta Franţa în regiunea Sahel, punându-i la dispoziţie trei elicoptere Chinnok pentru sprijinirea operaţiunilor din Mali. 

„Este foarte important să-i avem pe britanici alături de noi, nu numai pentru că au cele mai capabile şi uşor de desfăşurat forţe armate alături de ale noastre, ci şi pentru că împărtăşim aceeaşi cultură strategică şi istorie în ceea ce priveşte proiectarea forţelor în afara Europei“, a afirmat o sursă franceză pentru publicaţia citată. 

Pe toate fronturile

Potrivit expertei în cooperarea militară franco-britanică Alice Pannier de la Universitatea Johns Hopkins din Washington, francezii vor să aducă laolaltă ţările europene cu cea mai semnificativă experienţă în materie de intervenţii militare şi misiuni ONU de menţinere a păcii, inclusiv state care, din raţiuni politice, nu sunt implicate în PESCO, cum ar fi Danemarca şi Marea Britanie.

Conform unor surse, Franţa ar fi vrut să includă în această iniţiativă şi Polonia, cel mai important jucător militar din Europa Centrală ex-comunistă, însă, în contextul cursului naţionalist-autoritar urmat de Partidul Lege şi Justiţie al lui Jaroslaw Kaczynski, aflat la putere, o astfel de implicare pare puţin probabilă. Dar, implicând Estonia, francezii s-au asigurat că au de partea lor o ţară membră UE din Europa de Est aflată la graniţa cu Rusia.

Cât priveşte Germania, Berlinul nu este tocmai încântat de iniţiativă, având în vedere că orice discuţii legate de posibile intervenţii militare contravin ideii de pace promovate de germani şi ridică semne de întrebare legate de mandatul legal şi aprobarea parlamentului. În plus, unii oficiali de la Berlin şi Bruxelles privesc această Iniţiativă de Intervenţie Europană cu suspiciune, văzând în ea o rivală a PESCO.

Dar chiar şi aşa, Berlinul, mereu reticent în utilizarea forţei şi nu tocmai dornic de a-şi creşte bugetul de apărare, spre disperarea francezilor, va participa la lansarea ei din cel puţin două motive: vrea să evite o ruptură de Franţa, dar şi să fie cu ochii pe Paris şi Londra. 

Oficialii francezi spun însă că iniţiativa lui Macron nu constă în crearea unor noi grupuri de luptă, ci este legată mai mult de împărtăşirea unor analize legate de potenţiale crize în apropierea Europei şi nu numai, situaţii care ar necesita acţiuni. Acestea ar putea implica, de pildă, evacuarea cetăţenilor europeni din conflicte civile din Africa sau acordarea de ajutor umanitar în criza refugiaţilor în ţări ca Libia.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite