„Europa se destramă în faţa ochilor noştri“: Milan Kundera, Salman Rushdie, Herta Müller, printre semnatarii unui manifest împotriva populismului

Valorile liberale din Europa au de-a face cu o provocare care „nu s-a mai văzut din anii '30”, au spus intelectuali din 21 de ţări, în contextul în care Marea Britanie se îndreaptă către Brexit şi naţionaliştii intenţionează să câştige zdrobitor în alegerile pentru Parlamentul European.

Grupul de 30 de scriitori, istorici şi laureaţi ai premiului Nobel au declarat într-un manifest publicat în mai multe ziare, inclusiv The Guardian, că însăşi ideea de Europă „se destramă în faţa ochilor noştri”.

„Trebuie acum să ne dorim Europa sau să dispărem sub valurile de populism,” scrie în document. „Trebuie să redescoperim voluntariatul politic sau să acceptăm că resentimentele, ura şi cortegiul lor de pasiuni triste ne vor înconjura şi scufunda.”

Intelectualii scriu despre regretul lor că Europa „a fost abandonată de dincolo de Canal”, o referire la procesul Brexitului, care a adus relaţiile anglo-europene la cel mai scăzut nivel de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.

Ei mai spun că, dacă nu sunt făcute eforturi pentru a combate valul în creştere al populismului, alegerile europene vor fi „cele mai dezastruoase pe care le-am întâlnit vreodată: victoria distrugătorilor; ruşine pentru cei care încă mai cred în moştenirile lăsate de Erasmus, Dante, Goethe şi Comenius; dispreţ faţă de inteligenţă şi cultură; explozii de xenofobie şi antisemitism; dezastru.”

„Abandonată de dincolo de Canal şi de dincolo de Atlantic de către cei doi mari aliaţi care în secolul trecut au salvat-o de două ori de la sinucidere; vulnerabilă în faţa manipulărilor din ce în ce mai vizibile ale stăpânului Kremlinului, Europa, ca idee, ca voinţă şi reprezentare, se destramă în faţa ochilor noştri,” se subliniază în text. 

Imnul de 800 de cuvinte a fost schiţat de filosoful francez Bernard-Henri Levy. Semnatarii îi includ pe romancierii Ian McEwan şi Salman Rushdie, pe istoricul Simon Schama şi pe laureaţii premiului Nobel Svetlana Alexievitch, Herta Muller, Orhan Pamuk şi Elfriede Jelinek.

Rushdie a declarat pentru The Guardian: „Europa este într-un pericol mai mare acum decât oricând în ultimii 70 de ani, şi dacă cineva crede în această idee, trebuie să ia atitudine şi să fie luat în considerare.

În Regatul Unit, sper ca parlamentul să aibă curajul ca să ceară un al doilea referendum. Acest lucru ar putea să salveze ţara de la calamitatea unui Brexit şi ar putea să ajute şi salvarea Uniunii Europene.”

Pamuk a spus că ideea de Europă este foarte importantă şi pentru alte ţări: „Fără ideea de Europă, libertate, drepturile femeilor, democraţie, egalitarismul este greu de apărat în partea mea de lume.”

În alegerile UE din mai-primele care nu vor include Marea Britanie- cei mai mulţi analişti sunt de părere că va exista o creştere a susţinerii pentru formaţiunile populiste, naţionaliste sau care au politici anti-imigrare. Multe dintre ele au câştigat mult teren în alegerile naţionale.

Matteo Salvini al formaţiunii de extremă-dreaptă Liga nordului a descris votul ca o alegere clară „între Europa elitelor, băncilor, finanţelor, imigraţiei şi muncii puţine” şi cea a „poporului şi a muncii”, făcând apel la formarea unei „axe italiano-poloneze” eurosceptice.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că alegerile sunt o şansă de a spune adio „democraţiei liberale.” 

Cei care conduc lupta împotriva populiştilor de dreapta sunt preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel. Deşi amândoi au fost slăbiţi de problemele interne, săptămâna trecută ei au reînnoit jurămintele de prietenie postbelică a celor două ţări şi au avertizat că lecţiile trecutului lor sângeros sunt uitate.

Deşi nu au făcut apeluri concrete le acţiune, semnatarii manifestului au spus că „refuză să cedeze în faţa acestei catastrofe iminente”. Ei au precizat că se numără printre patrioţii europeni „prea tăcuţi” care înţeleg că „la trei sferturi de secol după înfrângerea fascismului şi la 30 de ani după căderea Zidului Berlinului, se prefigurează o nouă bătălie pentru civilizaţie.”

În ciuda „greşelilor, lipsurilor şi actelor ocazionale de laşitate”, Europa rămâne „un far pentru fiecare bărbat liber şi femeie liberă de pe planetă.”