Dialogul surzilor: Grecia a solicitat prelungirea cu doi ani a împrumutului de la UE

Alexis Tsipras şi-a îndemnat poporul să voteze împotriva austerităţii la referendumul din 5 iulie

Marţi, zi în care Grecia ratează o rată de 1,69 de miliarde de euro către FMI, Guvernul de la Atena a înaintat o scrisoare oficială către Mecanismul European de Stabilitate  Financiară, solicitând o prelungire de doi ani a liniei de creditare de care a beneficiat până acum.

Deşi ultimele luni au însemnat zeci de runde de negocieri eşuate între Atena şi reprezentanţii creditorilor internaţionali, cabinetul premierului Tsipras a trimis, marţi, o solicitare formată Mecanismul European de Stabilitate  Financiară (ESM), solicitând prelungirea scehemei de finanţare care a asigurat în ultmii trei ani lichiditate în sistemul bancar elen. 

Guvernul elen a ratat astăzi o plată de 1,69 de miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional. Deşi, din toate punctele de vedere, ţara poate fi considerată în incapacitate de plată a datoriilor, conducerea FMI, liderii UE şi cabinetul Tsipras preferă să se joace în continuare cu termenii tehnici - declararea falimentului n-ar ajuta pe nimeni în această fază, aşa că Grecia nu este în faliment, ci este „arierat”.

La 30 iunie, Guvernul de la Atena trebuia să ramburseze 1,69 de miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional (FMI), în cadrul acordului de finanţare de urgenţă care a salvat ţara de la faliment în 2010. Plata nu va fi efectută, însă neplata nu va însemna şi declarararea incapacităţii de plată. În schimb, FMI va cataloga datoria drept „arierat”. Grecia se va alătura, astfel, statelor Zimbabwe, Sudan şi Somalia - celelalte „arierate” din bilanţurile Fondului. În total, acestea au ratat plăţi în valoare de 1,6 miliarde de euro. Actualul acord dintre Grecia şi FMI expiră în 2030, când Atena va achita ultima rată din împrumutul de urgenţă de la Fond. 

Mâine, Fondul va trimite Guvernului de la Atena o scrisoare în care cere achitarea „cu promptitudine” a datoriei, dcitează protocolul instituţiei în caz de neplată a unei datorii. Până la stingerea arieratului, ţara nu poate beneficia de alte credite de la FMI, conform regulilor Fondului. La două săptămâni de la scadenţa ratată, conducerea Fondului ia legătura oficial cu şeful băncii centrale a ţării respective sau cu ministrul de Finanţe, cerând încă o dată „achitarea totală şi promptă” a datoriei. 

După o lună, Christine Lagarde, directorul FMI, va înştiinţa oficial boardul Fondului cu privire la rata neîncasată. După trei luni, Fondul emite o „scurtă declaraţie factuală”, actualizând arieratele pe site-ul oficial. Doar după o depăşire de doi ani a scadenţei, Fondul poate demara procedura de excludere a unei ţări din sistemul FMI.