Cum arată economia Bulgariei la mai bine de 10 ani de la aderarea la UE: controlată de Rusia şi agro-oligarhi

La mai bine de 10 ani de la aderarea la UE, Rusia controlează într-un mod direct un sfert din economia bulgară. O altă tară o reprezintă faptul că din cele 28 de ţări membre, numai în Bulgaria 4% din fermierii denumiţi agro-oligarhi, lucrează 85% din suprafeţele agricole. Această dependenţă costă scump statul care a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia UE.

În contextul Politice Agricole Comune a Uniunii Europene, Bulgaria se detaşează prin înaltul grad de concentrare a terenurilor agricole, asta în timp ce 94% din gospodăriile individuale de la sate practică agricultura de subzistenţă şi se situează în afara pieţei, potrivit unui studio al Academiei Bulgare de Ştiinţe, citat de rador.

În cea mai săracă ţară din Uniunea Europenă se află cei mai mari proprietari de pământ agricol, din care unul lucrează mai mult de 100 de mii de hectare.

Din cele 28 de ţări membre, numai în Bulgaria 4% din fermierii denumiţi agro-oligarhi, lucrează 85% din suprafeţele agricole. 65% din pământul agricol al ţării este controlat sub diferite forme de numai 22 de companii.

 Agricultura Bulgariei a revenit practic la perioada marelor complexe agro-industriale, aşa-zisele APC-uri din anii ’80, cu două deosebiri: proprietatea nu mai aparţine statului ci unor companii private şi gradul de prelucrare nu merită adjectivul industrial, adică se produce şi se exportă cu precădere cereale. 

Agro-oligarhii lucrează pământul cu cele mai moderne, cele mai puternice şi scumpe tractoare şi combine. Este folosită pe scară largă aviaţia agricolă. Numai câţiva din marii producători se ocupă de creşterea animalelor, de producţia de legume sau de fructe. Atenţia este îndreptată spre subvenţiile europene destinate producţiei de grâu, porumb, orz şi plante tehnice.

Ţară importatoare de produse agricole

 Drept urmare, Bulgaria a devenit ţară importatoare de produse agricole. Se importă 70% din carne, 50% din lapte şi 80% din legume sau fructe. 94% din gospodăriile individuale la ţară produc numai pentru nevoile familiei şi se află practic în afara pieţei. Jumătate din muncitorii agricoli lucrează însă în aceste gospodării. Pentru marii producători, scopul numărul unu sunt subvenţiile europene. 

Nu interesează producţia, ci subvenţia UE

Autorii studiului semnalează cazuri în care producţia din suprafeţe mari este lăsată pe câmp. Subvenţiile de 1200 de euro pe hectar, de pildă, au făcut ca suprafeţe mari să fie semănate cu dovleci, la care cheltuielile de producţie sunt sub 250 de euro. Autorii studiului constată că în ultimii 27 de ani agricultura bulgară s-a îndepărtat de tradiţiile naţionale. Suprafeţele cu fructe şi legume au fost reduse de peste 10 ori faţă de anii ’80. Practic nu există sisteme de irigaţie mari. Au fost lichidate 500 de mii de locuri de muncă în sectorul agricol.

Dependenţa de Rusia

Economia Bulgariei este în continuare dependentă de Moscova. Investiţiile ruse cuprind ramuri întregi ale economiei. Pe primele locuri se află electroenergetica, industria gazelor, a petrolului şi turismul, notează europa liberă.

Rusia domină sectorul energetic. Bulgaria a plătit peste 620 de milioane de euro pentru două reactoare de 1 000 de MW destinate proiectului nuclear „Belene”. Suma este enormă pentru cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Contractul a fost semnat în anii '80 şi reînnoit în perioada guvernării ex-ţarului Simeon de Saxa Coburg Gotha.

Primul guvern Borisov a renunţat la proiect, însă Bulgaria a fost condamnată să plătească reactoarele comandate de foştii comunişti. Acum se merge spre realizarea centralei, chiar dacă experţii constată că ţara nu va avea nevoie de ea.

Rusia asigură combustibilul nuclear pentru prima centrala atomoelectrică „Kozlodui”, care produce două-treimi din energia electrică a Bulgariei. Companii din Rusia au câştigat licitaţiile pentru modernizarea celor două blocuri energetice ale centralei. Alte zeci de milioane de euro costă stocarea compostibilului nuclear uzat.

Rafinăria de la Burgas, cea mai mare din Balcani, aparţine concernului „Lukoil”. Ruşii controlează portul „Lozeneţ” pentru produse petroliere, ca şi 80% din capacitatea depozitelor vamale pentru astfel de produse. Cea mai mare reţea de benzinării deasemeni aparţine concernului „Lukoil”.  Sub controlul Moscovei se află aproape în întregime sectorul gazelor. 

„Gazprom”-ul asigură întreaga cantitate de gaze necesară Bulgariei. Mia de metri cubi însă costă la Sofia cu 30% mai mult decăt în Germania, constată publicaţia germană „Suddeutsche Zeitung”. Dependenţa în sectorul gazelor se va menţine şi după realizarea gazoductului de tranzit „Turk Stream”.

Martin Vladimirov, unul din autorii studiului „The Kremlin Playbook” constată că dacă ar fi luate în calcul şi legăturile economice indirecte ar reieşi că Moscova controlează între 35 şi 40% din economia bulgară.

Revizuirea privatizărilor ilicite

Revizuirea privatizărilor în Bulgaria a demarat prin lansarea procedurii de confiscare a unor proprietăţi în valoare de peste 100 de milioane de euro. Primul „lovit” este proprietarul grupului de presă „Economedia” Ivo Prokopiev, apropiat opoziţiei de dreapta.

Ideea revizuirii procesului de privatizare prin anularea termenului de prescriere a fost lansata de primul ministru Boiko Borisov. Printre cei vizaţi se află preşedinta PSB Kornelia Ninova, doi foşti miniştri ai energeticii, fostul premieri din UFD Ivan Kostov, ex-ministrul de finanţe din primul guvern Borisov şi alţi politicieni – toţi în tabăra opoziţiei, notează europa liberă.

Comisia pentru confiscarea proprietăţilor ilicite a blocat conturi bancare, pachete de acţiuni, vile şi terenuri în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro care aparţin familiei lui Ivo Prokopiev.

Comisia poate verifica concordanţa între venituri şi cheltuieli în ultimii 10 ani. Confiscarea se aplică dacă aceasta este mai mare de 75 000 de euro. În cazul lui Prokopiev însă verificarea începe nu cu 10 ci cu aproape 18 ani în urmă.

Din opoziţia de dreaptă consideră că prin procesul ce va fi intentat lui Prokopiev guvernanţii urmăresc să aducă la tăcere publicaţiile „Capital” şi „Dnevnik”, critice la adresa actualei guvernări. Privatizarea vizată a fost verificată în trecut de procuratura generală iar nevinovăţia lui Prokopiev - confirmată la trei instanţe.

Omul de afaceri a declarat că primul ministru Borisov este un participant direct la atacul împotrivă presei libere. El a cerut sprijinul instituţiilor europene amintind că în perioada celor 3 guverne conduse de Borisov Bulgaria a retrogradat cu peste 70 de locuri în clasamentul organizaţiei „Reporteri fără frontiere”.