Cum a ajuns Slovacia dintr-o poveste de succes în gestionarea COVID-19 în colaps sanitar şi în criză politică
0
Agravarea rapidă a situaţiei din sistemul sanitar al Slovaciei arată că gestionarea pandemiei de COVID-19 necesită eforturi specifice unei curse de maraton, nu de sprint.
Pe 1 martie, premierul slovac Igor Matovici şi-a făcut poze în faţa unui avion-cargo sosit la Kosice cu un lot din cele două milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 comandate din Rusia. La fel ca omologul său ungar Viktor Orban, Matovici, liderul unei formaţiuni conservatoare şi populiste, a ales să sfideze procesul european de aprobare a vaccinurilor doar pentru a da impresia că are o soluţie internă la soluţionarea crizei sanitare grave din ţară. Mişcarea, destul de controversată, a dus la o nouă criză pe lângă cea sanitară, şi anume de natură politică, două partide mai mici de la guvernare de centru-dreapta protestând faţă de decizia lui Matovici şi punând la îndoială viitorul coaliţiei, relevă Politico.
Cândva o poveste de succes în gestionarea pandemiei de COVID-19, Slovacia se află în prezent într-o situaţie precară. La o populaţie de 5,5 milioane de locuitori, ţara înregistrează zilnic peste 2.000 de cazuri noi şi 100 de decese de COVID-19. Această situaţie se traduce printr-un număr ridicat de decese de COVID-19 pe cap de locuitor, în UE doar „fraţii” cehi stând mai rău. Spitalele sunt arhipline, iar situaţia este atât de gravă, încât, potrivit presei locale, pacienţii tineri au prioritate la ventilatoare în detrimentul celor vârstnici.
În timp ce multe state europene aveau sistemele sanitare la un pas de colaps acum zece luni, Slovacia era un exemplu demn de luat în seamă. Ţara a trecut cu bine peste primul val al pandemiei mizând pe restricţii dure luate rapid şi implimentate în totalitate, obligativităţi sanitare, precum portul măştii, şi închiderea frontierelor. În mai, epidemiologul şef Vladimir Krcmery se declara chiar convins că ţara sa ar putea evita al doilea val. Dar, mulţumindu-se cu succesele din primăvară, slovacii s-au relaxat în vară, mâncând la restaurante, circulând prin ţară, plecând în vacanţă în străinătate şi uitând de recomandările de sănătate.
Apoi, la fel ca suedezii, care au eşuat în strategia anti-COVID-19 bazată pe responsabilitate individuală, slovacii şi-au dat seama că gestionarea pandemiei de COVID-19 necesită eforturi specifice unei curse de maraton, nu de sprint. Prin relaxarea din vară, Slovacia a ratat oportunitatea de a evita valul doi.
Numărul cazurilor de COVID-19 a început să crească din august cu câteva sute pe zi, ajungând treptat la peste 1.000 pe zi în octombrie. Guvernul a reacţionat oscilant, evitând să reintroducă măsurile dure din primăvară. Presat să reacţioneze de medici şi temător de pierderea sprijinului publicului, Matovici a devenit obsedat de ideea testării în masă. Raţiunea era simplă: în loc să blocăm din nou economia şi să reducem interacţiunile sociale, de ce să nu identificăm şi să izolăm toate cazurile pozitive? O mobilizare impresionantă a personalului medical şi a voluntarilor a permis efectuarea campaniei naţionale de testare în doar două weekenduri, începând cu 31 octombrie. Situaţia s-a îmbunătăţit temporar, înjumătăţind numărul cazurilor zilnice, dar monomania pentru testare în masă şi-a arătat limitele atunci când a fost vorba de izolare. Deşi ieşirile din casă au necesitat dovada unui test negativ, această prevedere nu a fost respectată. În acelaşi timp, frontierele au rămas deschise, permiţând pătrunderea de noi cazuri pozitive, în special cu tulpina britanică, probabil cea mai contagioasă mutaţie de SARS-CoV-2. Una peste alta, rezultatele campaniei de testare în masă a oferit un fals sentiment de securitate.
Numărul cazurilor şi internărilor de COVID-19 au crescut din nou, atingând vârful în ianuarie. Abia atunci guvernul a înăsprit din nou restricţiile.
Întârzierea vaccinării, pusă pe seama livrărilor greoaie din partea Uniunii Europene, a fost blamată constant, dar nici conducerea politică nu s-a ridicat la înălţime. Criticat vehement, ministrul Sănătăţii Marek Krajci a demisionat în martie. Cu o lună mai devreme, el a întrebat nedumerit: „Ce ar trebui să facem?”, menţionează Politico.
În ceea ce-l priveşte pe Igor Matovici, acesta a devenit premier în baza unei alianţei eterogene cvadripartite. Puţini au fost cei care l-au văzut în postul de prim-ministru înainte de alegerile din februarie 2020. Venit la putere pe fundalul unui activism încrâncenat anti-corupţie, el şi partidul său, organizat de altfel în jurul personalităţii sale, au lăsat în plan secund dezvoltarea unei platforme coerente. Pentru a recompensa acest neajuns, la fel ca fostul preşedinte american Donald Trump, Matovici s-a axat pe lovituri de imagine şi dominarea spaţiului mediatic. Dar acest stil de conducere - 50% politică, 50% divertisment - şi-a arătat limitele în abordarea coerentă a crizei sanitare. În timp ce criticile se înmulţeau la adresa sa, el arunca vina pe ceilalţi, de la experţi la parteneri de guvernare.
Vaccinul dezbinării
Vaccinarea anti-COVID-19 este văzută drept o soluţie în inversarea curbei, dar, ţinând cont de rata actuala de imunizare zilnică, Slovacia ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a administra o singură doză întregii sale populaţii.
Denunţând întârzierile din partea UE, Matovici a mizat pe o nouă lovitură de imagine pentru a da impresia că poate să gestioneze situaţia sanitară. La fel ca Orban, premierul slovac a ales să nu aştepte avizul UE şi să comande două milioane de doze de Sputnik V, vaccinul omologat de ruşi încă în fază de testare doar pentru a se declara victorioşi în cursa pentru dezvoltarea unui ser anti-COVID-19. Pozele cu Matovici având un avion-cargo în spate pe aeroportul din Kosice nu au fost însă pe placul altor doi parteneri de la guvernare, care spun că premierul nu i-a consultat în privinţa acestei achiziţii. Afişându-se cu vaccin de la ruşi, Matovici şi-a expus practic mandatul de premier. Tensiunile s-au agravat în interiorul coaliţiei de guvernare, în timp ce 82% dintre slovaci s-au pronunţat pentru demisia lui Matovici. De asemenea, 83% dintre slovaci s-au declarat nemulţumiţi de felul în care a gestionat criza sanitară.
Dacă achiziţionarea vaccinului rusesc nu va transforma Slovacia, cu un preşedinte liberal convins şi un ministru de Externe atlantist, într-un stat vasal al Moscovei, controversa iscată la Bratislava este o veste bună pentru cei care doresc să vadă ţările de la periferia estică a UE divizate şi slăbite, conchide Politico.
Se încarcă comentariile...
