Cum a ajuns Francois Fillon favorit la preşedinţia Franţei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reformistul Francois Fillon a marcat duminică o victorie răsunătoare în alegerile primare conservatoare ale Franţei, devenind favorit să câştige alegerile prezidenţiale din mai 2017, scrie Reuters.

Francois Fillon, candidat de centru-dreapta în alegerile prezidenţiale declarat favorit duminică în sondaje pentru a câştiga votul din luna mai, este un conservator social şi adept al economiei de piaţă libere, care vrea să taie o jumătate de milion de locuri de muncă din sectorul public. Conservatorul, în vârstă de 62 de ani, spune că va reduce şi costul de guvernare.

„Margaret Thatcher al Franţei”

Un admirator al fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher, Fillon, care şi-a petrecut jumătate din viaţă în politică, a ajuns astfel în luptă împotriva extremei dreapta din ce în ce mai populară condusă de Marine Le Pen şi împotriva stângii împărţite, nepopulare, a preşedintelui Francois Hollande.

Fillon este un avocat care a servit ca prim-ministru între 2007 şi 2012. El a fost comparat cu „Doamna de Fier” a Marii Britanii, prim-ministrul Margaret Thatcher, pentru politicile sale sociale radicale.

Ziarul francez Liberation a suprapus feţele lui Fillon şi a lui Thatcher, într-o imagine de copertă din această săptămână, inspirată de declaraţiile dure ale republicanului privind sindicatele şi serviciul public.

Fillon a fost cel mai tânăr membru al parlamentului francez, când a fost ales mai întâi un membru al acestuia, în urmă cu 35 de ani.

Creştere bruscă

Poate din cauza stilului său subevaluat, Fillon nu a fost luat în serios până când cifrele sale în sondaje au accelerat vertiginos în campania primară în ultimele două luni.

Însă cu doar o lună în urmă, Fillon era considerat un pariu improbabil pentru preşedinţie. Sondajele l-au ţinut, în cea mai mare parte, pe locul al treilea, dar el a atins aparent un ton popular în lupta ţării împotriva terorismului islamic şi ISIS după publicarea unei noi cărţi, „Învingerea totalitarismului islamic”.

Prima rundă de primare, din 20 noiembrie, l-a pus pe Fillon cu mult înainte, cu 44,1% din voturi. Juppé a primit 28,6%, iar fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a venit în al treilea, cu 20,6%, fiind eliminat din runda finală.

Reformist

Ca ministru, în 2003, Fillon a ţinut piept imenselor proteste de stradă, când a militat pentru reforme care să extindă vârsta la care oamenii au dreptul la plata pensiilor.

El promite de această dată că creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani şi încheierea drepturilor de pensie anticipată pentru mulţi din sectorul de stat va fi una dintre primele sale măsuri în cazul în care va câştiga puterea în luna mai.

Propunerea lui de reformă a pieţei libere, mai dură decât cea a omului pe care l-a bătut în votul primar de duminică, Alain Juppé, este văzută ca radicală.

În momentul câştigării concursului de nominalizare din partidul său, el a spus: „Stânga (Hollande) a eşuat şi extrema-dreaptă (Le Pen) înseamnă faliment. Sarcina mea este de a mă ridica la provocarea de a schimba Franţa şi de a-i schimba software-ul”.

Fillon a fost prim-ministru în perioada 2007-2012, sub preşedintele Nicolas Sarkozy, un lider pe care mai mult l-a îndurat decât l-a admirat.

Sarkozy, care a pierdut puterea în faţa lui Hollande, în 2012, şi nu a reuşit să ajungă în turul doi primar din partidul său pentru alegerile din 2017, l-a descris cândva pe Fillon ca fiind ceva mai mult decât un membru al personalului, numindu-l în franceză „collaborateur” (colaborator - n.r.).

Asta nu l-a oprit pe Fillon să spună că în acel moment Franţa, în mijlocul unui declin economic internaţional, era foarte aproape de faliment şi avea nevoie să se schimbe.

Acest lucru reprezintă acum manifestul lui Fillon, care spune că va schimba aceste lucruri dacă va fi ales şef al statului.

El a spus că va scăpa de 500.000 de locuri de muncă din sectorul public în cinci ani şi va elimina programul de lucru de 35 de ore pe săptămână, fixând imediat serviciul public la un program de 39 de ore pe săptămână. El chiar chiar spune că cele 39 de ore nu trebuie să fie pe deplin compensate de creşterile salariale.

Pro-Rusia

Născut în regiunea Sarthe, la aproximativ 200 km vest de Paris, unde rădăcinile catolice romane seculare ale Franţei rămân puternice, Fillon s-a remarcat, de asemenea, prin încercarea de a reduce drepturile de adopţie ale cuplurilor gay.

El spune că se opune personal căsătoriei între homosexuali, cu toate că nu ar abroga o lege din 2014 care o legalizează. El a mai spus că se opune avortului, dar nu ar schimba legile Franţei, care permit acest lucru.

Într-o ţară în care mai mult de 230 de persoane au fost ucise în atacurile militanţilor islamişti în ultimii doi ani, Fillon iese în evidenţă pentru că nu propune o creştere a agenţilor de poliţie.

Fillon a stârnit, de asemenea, comentarii în Germania, adoptând legături mai calde cu Rusia decât a urmărit Hollande.

El spune că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu reprezintă o ameninţare pentru Occident şi ar trebui să fie un partener, mai degrabă decât un rival în intervenţia străină în Siria. De asemenea, el spune că sancţiunile europene împotriva Rusiei impuse după anexarea Crimeea ar trebui să fie ridicate.

Sondajele, în favoarea lui Fillon                                       

Candidatul conservator Francois Fillon l-ar bate cu uşurinţă pe liderul partidului de extremă-dreaptă Marine Le Pen în alegerile prezidenţiale de anul viitor, potrivit unui sondaj Harris Interactive, realizat în ziua în care Fillon a câştigat nominalizarea partidului său pentru alegeri, scrie Reuters.

Fillon ar bate-o pe Le Pen în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu 67 la sută din voturi, faţă de 33 la sută pentru Le Pen, a arătat sondajul.

În prima rundă, preşedintele socialist Francois Hollande ar obţine doar 9 la sută din voturi. Iar dacă va candida în locul lui Hollande, primul ministru Manuel Valls ar primi, de asemenea, doar 9 la sută din voturi.

Fostul ministru al economiei Emmanuel Macron ar obţine 13 - 14 la sută din voturi, iar Jean-Luc Mélenchon, un instigator de stânga şi un fost membru al Partidului Socialist, ar obţine între 13 şi 15 la sută.

Numai primii doi candidaţi din prima rundă vor merge în a doua rundă a prezidenţialelor.

Sondajul a fost realizat duminică, 6093 de persoane fiind intervievate online.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite