Criza din Turcia riscă să se extindă în Europa VIDEO

Demonstraţie la Berlin în semn de solidaritate cu Recep Tayyip Erdogan

Lovitura militară de stat eşuată din Turcia, care a avut loc pe 15 iulie şi care a declanşat o serie de represalii fără precedent din partea autorităţilor de la Ankara, riscă să aibă consecinţe grave şi în Europa. Cel puţin în ţările în care există comunităţi însemnate de turci.

În Germania, unde comunitatea turcă numără în jur de 3,5 milioane de persoane, autorităţile din domeniul siguranţei, precum şi mai mulţi politicieni se tem deja că ar putea izbucni conflicte între naţionaliştii turci şi simpatizanţii Partidului Muncitoresc Kurd sau alţi opozanţi ai preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, notează cotidianul german „Die Welt“.

Imediat după puciul eşuat, pentru care Ankara îl consideră responsabil pe clericul islamist Fethullah Gülen, 3.000 de persoane cu origini turceşti s-au adunat, sâmbăta trecută, în faţa ambasadei Turciei din Berlin, scandând numele preşedintelui turc şi „Allahu akbar“ („Allah e mare“, în trad.). 

La Frankfurt şi Hamburg au demonstrat în jur de 1.500 de persoane, iar la Essen, aproape 5.000.

La Gelsenkirchen, în jur de 150 de susţinători ai lui Erdogan au atacat un club de tineret al Organizaţiei Hizmet, ce aparţine mişcării Gülen. 

Potrivit unui purtător de cuvânt al Hizmet, citat de „Die Welt“, mai mulţi membri ai organizaţiei au primit ameninţări în zilele ce au urmat tentativei de lovitură de stat din Turcia.

La rândul său, preşedintele comunităţii kurde din Germania, Ali Ertan Toprak, a afirmat că „tonul dintre islamiştii conservatori şi liberal-seculari cu origini turceşti devine tot mai ascuţit şi tot mai agresiv“ în Germania.

„Din Turcia auzim că adepţii lui Erdogan au vandalizat zone în care locuiesc în principal social-democraţi şi aleviţi“, a spus Aziz Aslandemir, repezentantul comunităţii alevite din Germania, care s-a declarat îngrijorat cu privire la modul în care poate evolua situaţia.

Politiciana creştin-democrată (CDU) Cemile Giousouf, care se ocupă de teme ce ţin de integrare, a afirmat că se teme că „după tentativa de puci, conflictul interturc va ajunge şi pe străzile din Germania“, subliniind că demonstraţiile sunt acceptabile, dar nu şi violenţele.

Polarizarea societăţii din Turcia, resimţită în Germania

Faptul că există un real potenţial pentru apariţia unui conflict este ilustrat de rezultatele înregistrate în diaspora turcă din Germania la alegerile parlamentare din Turcia din noiembrie 2015 – 59,7% din voturi au fost în favoarea AKP, partidul lui Erdogan, scrie publicaţia anterior citată. 

Un rezultat remarcabil, având în vedere că în Marea Britanie, de pildă, partidul a obţinut numai circa 20% din voturi. Per total, deci inclusiv cu voturile din diaspora, AKP a obţinut 49,5% din sufragii. Partidul prokurd HDP a obţinut 15,9% din voturile turcilor din Germania, iar Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP) – 7,5%.

În acest context, spun mai mulţi politologi, este clar că  polarizarea societăţii din Turcia se reflectă şi pe teritoriul german, unde Erdogan are mulţi susţinători.

Politicianul german de etnie turcă Erol Özkaraca (SPD) a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro că DITIB (Diyanet İşleri Türk İslam Birliği), organizaţia-umbrelă a comunităţilor formate în jurul moscheilor turce din Germania, „este finanţată de guvernul turc, imamii de aici sunt trimişi de guvernul turc, rugăciunile de vineri sunt scrise de autoritatea statului pentru religie din Ankara. Astfel, AKP se poate adresa direct credincioşilor din Germania şi să facă propagandă pentru punctele sale de vedere. Deci, orice tendinţă de radicalizare din Turcia se resimte rapid şi în Germania, cu tot impactul său negativ pentru minorităţile de origine turcă“.

Demonstraţiile pro-Erdogan din Viena agită Austria 

Şi în Austria, unde peste 250.000 de persoane au origini turceşti şi unde au fost organizate demonstraţii în semn de solidaritate cu Erdogan, există îngrijorări serioase. 

Viena l-a convocat pe ambasadorul turc pentru a da explicaţii în privinţa evoluţiei situaţiei din Turcia precum şi în privinţa legăturilor Ankarei cu demonstraţiile din Austria în sprijinul preşedintelui turc, a relatat Reuters.

Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, a declarat, într-un interviu acordat postului de radio ORF, că Austria îl va întreba pe ambasador dacă oficiali turci au încurajat mii de persoane în Austria să iasă pe străzi în ultimele zile pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Erdogan după tentativa de înlăturare a sa de la putere. „Dorim să clarificăm în ce direcţie o ia Turcia“, a declarat Kurz.

„În al doilea rând, avem dovezi că demonstraţiile în favoarea lui Erdogan care au avut loc la Viena au fost convocate direct din Turcia şi acest fapt este, desigur, absolut de neconceput şi vrem să protestăm“, a adăugat şeful diplomaţiei austriece. 

Protest în tăcere la Ambasada Turciei

În acest timp, în România, circa 20 de oameni s-au strâns, joi seară, pentru a protesta în tăcere, în faţa Ambasadei Turciei la Bucureşti, ca urmare a miilor de arestări şi destituiri operate de autorităţile turce după eşuarea loviturii de stat, manifestanţii anunţând pe reţelele sociale că sunt alături de cei care suferă pe nedrept şi de cei care vor o Turcie democrată şi seculară.

Protestatarii s-au aliniat, în jurul orei 19.00, în faţa porţii Ambasadei Turciei fără să scoată un cuvânt. Gestul lor a imitat protestul devenit celebru în urmă cu trei ani, în Piaţa Taksim din Istanbul, unde un tânăr a stat nemişcat ore în şir privind la drapelul care flutura pe Centrul de Cultură Ataturk. La vremea respectivă, gestul bărbatului a fost urmat de sute de oameni.

Jandarmii aflaţi la sediul Ambasadei Turciei la Bucureşti, în număr de 12, i-au fotografiat pe cei aproximativ 20 de manifestanţi şi i-au legitimat.

Preşedintele organizaţiei Miliţia Spirituală, Mihail Bumbeş, aflat printre protestatari, a fost percheziţionat de jandarmi. Aceştia i-au căutat actele de identitate în rucscac, în timp ce Bumbeş nu a scos nicio vorbă.

La fel, atunci când un jandarm a întrebat-o pe o tânără de ce a venit acolo, nu a primit niciun răspuns.

Într-un apel lansat pe facebook, organizatorii protestului de la Ambasada Turciei susţin că, "folosind eşecul unei lovituri de stat militare, Erdogan şi oligarhia lui doresc să îngenuncheze complet societatea turcă. Să o conducă după preceptele islamului şi împotriva tradiţiei ei seculare moderne". 

FOTO Inquam Photos