Criză politică la Roma. Fostul şef al BCE, Mario Draghi, ar putea fi noul premier al Italiei

Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene

Matteo Renzi, care a declanşat criza politică de la Roma după retragerea din coaliţia de guvernare a micului său partid, Italia Viva, ar vrea ca fostul şef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, să devină noul premier italian, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Foştii aliaţi din coaliţia de guvernare desfăşoară negocieri pentru a vedea dacă-şi pot depăşi diferenţele şi pot forma un nou Guvern, după demisia premierului Giuseppe Conte, care a scufundat şi mai mult ţara în criză politică.

Renzi l-a criticat în mod repetat pe Conte pentru gestionarea crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19) iar surse din partid au confirmat un raport apărut duminică în publicaţia La Stampa conform căruia Italia Viva vrea ca noul premier să fie Draghi.

"Aş spune că aceasta este una din propunerile noastre", a afirmat sursa.

La Stampa susţine că preşedintele italian Sergio Mattarella l-a contactat pe Mario Draghi, dar preşedinţia a dezminţit informaţia, dând asigurări că nu au existat contacte între cele două părţi de la începutul crizei politice.

După trei zile de negocieri cu liderii partidelor, Mattarella i-a cerut vineri şefului Camerei Inferioare a Parlamentului, Roberto Fico, să medieze între partidele din coaliţie şi să-i prezinte un raport până marţi.

Renzi susţine că în acest stadiu nu vrea să discute despre cine ar trebui să conducă viitorul Guvern, argumentând că partidele trebuie în primă rând să semneze un pact politic.

"Orice efort astăzi de a alimenta o discuţie despre Draghi ar fi o insultă la adresa lui Draghi şi, mai presus de toate, la adresa preşedintelui Italiei", a afirmat Renzi într-un interviu acordat duminică publicaţiei Corriere della Sera.

Italianul Mario Draghi nu a mai deţinut funcţii publice după ce a părăsit BCE în 2019, iar Papa Francisc l-a desemnat în iulie 2020 membru al Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale (o comisie de la Vatican care îl consiliază pe liderul Bisericii Catolice în chestiuni sociale, politice şi economice).

Giuseppe Conte a fost constrâns să demisioneze marţi, la aproape două săptămâni după retragerea din coaliţia sa a fostului prim-ministru Matteo Renzi şi a micului său partid, Italia Viva (IV), indispensabil pentru a avea o majoritate parlamentară.

Actuala criză politică ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Italiei de a gestiona pandemia şi a pune în aplicare un plan de relansare de 222,9 miliarde de euro care trebuie prezentat Bruxellesului până la 30 aprilie.

Criza politică vine într-un moment în care economia italiană este într-o situaţie dificilă. Deja a doua cea mai îndatorată ţară din UE înaintea pandemiei, Italia a fost puternic afectată de virus, iar Guvernul a fost nevoit să majoreze datoria. Anul acesta, deficitul bugetar ar putea urca la 9,2% din PIB. Autorităţile italiene estimează că datoria publică a ţării va urca în 2021 la 158,5% din PIB, un nou nivel record postbelic, depăşind ţinta de 155,6% din PIB stabilită în septembrie, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.