Creditorii nemulţumiţi: Grecia trebuie să-şi refacă temele dacă vrea să mai primească finanţare. Tsipras ameninţă că nu mai respectă sancţiunile impuse Rusiei de UE

Premierul grec Alexis Tsipras nu a convins-o pe Angela Merkel

Cel mai mare creditor al Greciei, Germania, a anunţat că reprezentanţii din zona euro nu vor mai acorda Atenei asistenţă financiară până când statul elen nu-şi va detalia lista privind reformele, iar unele dintre ele chiar trebuie să fie transformate în legi. Potrivit unor surse de la Bruxelles, reprezentanţii Greciei împreună cu oficiali din Eurogrup urmează să reia discuţiile la 1 aprilie.

Un înalt oficial din Bruxelles a criticat lista de reforme greceşti, catalogându-le mai degrabă “idei” decât un plan pe care Grecia l-ar putea prezenta creditorilor europeni şi internaţionali în încercarea de a evita o criză financiară luna viitoare.

Un reprezentant al ministrului german de finanţe a declarat că statele din zona euro încă aşteaptă din partea Greciei o listă mai cuprinzătoare. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că Atena are un anumit grad de flexibilitate în privinţa reformelor care trebuie implementate, însă trebuie “să pluseze” pentru satisfacţia partenerilor europeni. 

„Problema este dacă Grecia poate şi vrea să îndeplinească aşteptările pe care toţi le avem. Pot exista variaţii ale măsurilor prezentate de Guvernul elen dar în final măsurile trebuie completate“, a declarat Angela Merkel.

„Am văzut asta în Irlanda, când noul Guvern a schimbat o parte din programul de asistenţă financiară. Dar în final stabilitatea financiară a ţării trebuie restabilită. Grecia negociază acum cu instituţiile financiare (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană). Aşteptăm aceste negocieri şi aşteptăm evaluarea făcută de organizaţiile internaţionale“, a explicat cancelarul Germaniei.

Un posibil acord, după Paşte
 

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a estimat miercuri, la Madrid, că situaţia economică a Greciei rămâne „sub control“, exprimându-şi totodată opinia că niciun acord cu creditorii nu va fi semnat înainte de Paşti, dar avansând drept posibil termen finalul lunii aprilie, informează AFP.

„Procesul de evaluare a planului (grec) este foarte complex şi nu prevăd progrese înainte de Paşti“, a declarat Donald Tusk, în timpul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy.

Ce reclamă creditorii

Reprezentanţii creditorilor s-au plâns că numeroase propuneri elene de reformă nu erau destul de concrete. Încasările noi prevăzute de guvernul de la Atena din noi taxe şi din majorarea unelor vechi ar fi prea optimist estimate. Ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis vrea să introducă un impozit pe jocurile de noroc online, care ar trebui să aducă la buget 500 de milioane de euro pe an. Experţii instituţiilor internaţionale cred însă că suma realistă ar fi doar 50 de milioane, o zecime din estimările Atenei. 

Majoritatea propunerilor de reformă ale Syriza vizează încasări bugetare sporite. Obiectivul ar fi un plus anual de trei miliarde de euro. Cheltuielile bugetare ar urma să nu mai fie reduse, ci chiar majorate pentru anumite ajutoare sociale şi reangajări în sistemul public. Reformele necesare în sistemul de pensii nu sunt prevăzute, critică experţii internaţionalicitatţi de DW. „Grecii dau dovadă de bunăvoinţă, dar nu suntem deocamdată unde trebuie să fim", a declarat pentru Süddeutsche Zeitung unul dintre funcţionarii prezenţi la negocieri.“

În premieră, guvernul elen vrea să colecteze taxe de licenţe de la televiziunile private deţinute de industriaşi. Acest impozit este de 26 de ani prezent în codul fiscal, dar nu a fost până acum activat. Premierul Alexis Tsipras vede o astfel de măsură drept o lovitură dată oligarhilor care stăpânesc economia şi mass-media elene, potrivit ziarului grecesc „Ekathimerini“. Egalizarea TVA pe toate insulele greceşti a fost din nou amânată, după ce branşa turistică s-a plâns cu succes împotriva măsurii.

Ministrul Economiei, Euklid Tsakalotos, a declarat că Grecia nu va reveni la programul de austeritate iar ministrul de Finanţe Varoufakis a declarat ziarului grec  „To Vima“ că în 2016 se aşteaptă la un surplus bugetar primar de 1,5%. De fapt, iniţial acesta era estimat la 4,5 procente. În 2015, nu se va mai atinge un plus bugetar, din cauza stagnării economiei. „Gaura din bugetul Greciei sub guvernarea Syriza creşte de la o săptămână la alta“, a avertizat economistul-şef al Berenberg Bank, Holger Schmieding, pentru agenţia Bloomberg.

Premierul Tsipras mai speră „la un compropis cinstit“

Premierul elen Alexis Tsipras a afirmat luni că încearcă să ajungă la „un compromis cinstit“ cu creditorii ţării, însă fără să fie dispus la orice concesie şi apreciind în continuare că este necesară o renegociere a datoriei Greciei, notează AFP.

„Căutăm un compromis cinstit cu partenerii noştri. Dar să nu vă aşteptaţi să semnăm o capitulare fără condiţii. Pentru asta, suntem atacaţi fără milă, dar este şi motivul pentru care societatea ne sprijină“, a declarat şeful stângii radicale de la tribuna parlamentului.

Prim-ministrul a afirmat că a înaintat instituţiilor creditoare o listă de reforme „reale“ care vor face din Grecia o ţară „modernă“. Printre aceste măsuri, Alexis Tsipras a citat lupta împotriva contrabandei cu ţigări şi benzină, fraudelor la TVA şi verificarea conturilor bancare din străinătate.

De asemenea, el a reiterat necesitatea unei renegocieri a importantei datorii publice a ţării (177% din PIB), fără care „achitarea acesteia va fi imposibilă“. Discuţia în cauză cu finanţatorii — Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional — „se va deschide în timp util pentru a ajunge în iunie la un nou contract de dezvoltare“ pentru ţară.

Tsipras: Nu suntem de acord cu sancţiunile impuse Rusiei de către UE

Supărat pe Bruxelles, premierul Tsipras a declarat că Grecia nu mai susţine sancţiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană din cauza amestecului Moscovei în conflictul din Ucraina. Tsipras a precizat pentru agenţia rusă de presă TASS că i-a informat deja pe liderii UE în legătură cu poziţia guvernului elen.

"Nu suntem de acord cu sancţiunile. Cred că reprezintă un drum către nicăieri. Susţin punctul de vedere potrivit căruia sunt necesare dialogul şi diplomaţia, ar trebui să ne aşezăm la masa negocierilor şi să găsim soluţii la problemele importante", a afirmat Tsipras.

Tsipras a povestit că, imediat după ce a devenit premier, a primit un mesaj de la preşedintele Consiliului European Donald Tusk, "care a considerat aproape sigură poziţia Greciei în favoarea sancţiunilor".

"L-am sunat pe Tusk şi am sunat-o şi pe Federica Mogherini (sefa diplomaţie europene n.r.) şi le-am spus: «Nu vă gândiţi că poziţia Greciei este un dat, situaţia s-a schimbat şi acum este un alt guvern în Grecia. Şi acum ar trebui să ne întrebaţi pe noi înainte să luaţi o decizie»", a declarat Tsipras.

Tsipras a apreciat că guvernele anterioare din Grecia nu au făcut tot ce puteau pentru a evita impunerea unor sancţiuni "fără sens" Rusiei.

"Rezultatul a fost impunerea embargoului inclusiv asupra produselor agricole din Grecia, ceea ce a afectat serios economia greacă", a afirmat Tsipras.

Grecia ar ptea relua exporturile de produse agricole către Rusia

În acest sens, premierul grec a declarat că guvernul de la Atena ar putea să aibă o cooperare "substanţială" cu Moscova, care să îi permită să exporte produse agricole către Rusia. De asemenea, Tsipras a numit energia şi turismul ca domenii în care Rusia şi Grecia "ar trebui să vadă cum se pot ajuta una pe cealaltă".

Grecia poartă în prezent negocieri cu creditorii săi internaţional - UE, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - pentru a ajunge la un acord privind prelungirea programului de sprijin financiar în valoare de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010.

Tsipras se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite oficiale care va avea loc la Moscova.

În luna martie a anului trecut, UE a impus Moscovei mai multe sancţiuni din cauza intervenţiei Rusiei în conflictul din estul Ucrainei. Astfel, accesul companiilor din Rusia la finanţarea de pe pieţele externe a fost limitat, iar mai multor oameni de afaceri şi politicieni li s-au impus interdicţii în acordarea vizelor şi le-au fost blocate conturile deţinute în UE.

De asemenea, UE a interzis exporturile europene către Rusia de tehnologii şi bunuri în sectorul transporturilor, telecomunicaţiilor, energiei, precum şi în prospecţiuni, explorarea şi producţia petrolieră, de gaze şi produse miniere. 

Ca răspuns la aceste măsuri adoptate de UE, Rusia a decretat "o interdicţie totală" pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite la începutul lunii august a anului trecut.