Corespondenţă din Bruxelles. NATO 2017: deschidere de etapă sau reorientare strategică?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
colaj soldati

Pentru a înţelege contextul în care au loc discuţiile şi, în această seară, se vor prezenta noile angajamente ale aliaţilor, vă ofer accesul în premieră pentru România, aşa cum am promis ieri, la un document NATO declasificat ieri seară.

Agreat de miniştrii Apărării şi de Externe din Statele Membre tocmai în ideea ca liderii reuniţi în cadrul Summit-ului să aibă o analiză exhaustivă asupra stadiului în care se află procesul transformării Alianţei. Puteţi citi materialul în finalul acestui text.

Să începem însă cu decriptarea sensului mişcării extrem de interesante decisă de NATO care, ca entitate juridică, se angajează formal în Coaliţia Globală împotriva terorii. Foarte importantă mişcare cu posibile consecinţe, chiar rapide, în jocurile geo-globale şi în redefinirea climatului de securitate.

Lupta contra terorismului, notează un document oficial al NATO, are o relevanţă aparte din moment ce Articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul de la Washington a fost invocat o singură dată în istorie, tocmai ca răspuns la atacurile teroriste îndreptate împotriva SUA pe 11 septembrie 2001. Pentru planificatorii strategici de la NATO, lupta împotriva terorismului se poartă pe trei nivele: cunoaşterea ameninţării, capacităţile militare specifice şi angajarea operaţională.

Decizia este ca NATO să dezvolte capacităţi specifice şi tehnologii noi pentru a face faţă ameninţării teroriste şi pentru a gera cât mai bine şi cât se poate de complet consecinţele unui atac terorist. În acest sens, NATO colaborează cu partenerii săi şi cu organizaţiile internaţionale pentru a exploata la maximum capacităţile fiecăruia dintre actorii naţionali angajaţi în împotriva ameninţării teroriste la scară globală. Aşa cum vă anunţam ieri, una dintre primele măsuri cu efect imediat va fi sporirea numărului de misiuni efectuate de avioanele de recunoaştere AWACS ale Alianţei, datele astfel obţinute fiind puse la dispoziţia tuturor celorlalţi parteneri din Coaliţia Globală.

În al doilea rând, NATO a decis deja să formeze un pol regional pentru zona de sud în cadrul Comandamentului aliat al forţelor interarme de la Napoli. Acest pol are ca misiune să ofere membrilor Alianţei cât mai multe informaţii şi analize asupra tuturor ameninţărilor (din ce în ce mai diverse şi complexe) care provind din zona sudului Mediteranei, din Maghreb şi mai departe. În cadrul acestui „pol regional pentru zona de sud” urmează să lucreze aproximativ 100 de persoane, în sarcina lor fiind culegerea de informaţii, evaluarea ameninţărilor potenţiale şi cooperarea cu ţările şi organizaţiile partenere (ONU, UE, OSCE sau Forumul mondial de luptă împotriva terorismului).

Chiar dacă absolut toţi aliaţii sunt acum de acord că NATO trebuie să facă mai mult în domeniul luptei antiteroriste, tot ei spun - lucru repetat foarte ferm de Secretarul General Jens Stoltenberg - că nu se poate ajunge niciodată la opţiunea unei intervenţii directe, boots on the ground. Deci, la nivel NATO, accentul se va pune cu deosebire pe de o parte pe obţinerea şi analiza informaţiilor, apoi pe ceea ce pare să devină marea opţiune strategică de importanţă globală asumată de NATO, „stabilizarea post-conflict” în cazul unor ţări ca Irak, Siria sau Libia după ce forţele operaţionale al Coaliţiei Globale vor fi reuşit să înfrângă complet grupările teroriste.

În acest moment, NATO foloseşte sursele de informaţii ce reprezintă contribuţii ale serviciilor din ţările aliate, fie că ele sunt interne sau externe, civile sau militare. Începând cu acest an, în NATO s-a format o nouă divizie civilo-militară de Informaţii şi securitate care, beneficiind de o cooperare mult sporită din partea serviciilor naţionale,elaborează acum o serie de rapoarte analitice strategice asupra terorismului şi legăturilor posibil de stabilit cu alte ameninţări transnaţionale. Dacă am văzut că s-a stabilit un pol pentru zona de sud, este probabil, îmi spuneau unele surse, să vedem şi o asemenea iniţiativă pentru zona flancului de est, România fiind foarte interesantă şi, în acest sens, reamintesc faptul că, deja, NATO a cerut deja autorităţilor noastre să găzduiască un centru de contrainformaţii a cărui dezvoltare ulterioară ar putea să fie parte a contribuţiei româneşti la ceea ce va însemna aportul NATO ca membru al Coaliţiei Globale.

Ţara noastră poate să-şi reafirme atuurile strategice dat fiind că, cel puţin în acest context, suntem un autentic vârf de lance/stabilitate/previzibilitate pe întreg frontul de est al Alianţei.

Este un context cu totul speciual acesta de acum şi, după ce am ascultat în aceste zile semnale venite din surse şi eşaloane extrem de diferite din cadrul NATO, cred că putem vorbi despre o „fereastră de oportunitate” de care România poate profita.

Ţara noastră poate să-şi reafirme atuurile strategice dat fiind că, cel puţin în acest context (de aceea pomeneam de „o fereastră de oportunitate"), suntem un autentic vârf de lance/stabilitate/previzibilitate pe întreg frontul de est al Alianţei, chestiune vitală la nivelul ambelor alianţe din care facem parte, NATO şi UE. Uitaţi-vă cu atenţie la ţările care compun acest front şi veţi vedea că, cu excepţia noastră, relaţiile celorlalte state sunt mai mult sau mai puţin turbulente (în cazul Poloniei sau Ungariei, chiar aproape de explozie) cu UE, Turcia are problemele binecunoscute, la fel şi Bulgaria, iar Grecia se află mereu în zona unui faliment naţional. Dacă atât NATO şi UE doresc să planifice acţiuni coordonate atât în zona militară, cât şi de intelligence în lupta aceasta împotriva terorismului, România, mi se spunea, ar constitui cea mai logică soluţie pentru a se forma un pivot regional.

Sigur, nimic nu este deja decis, dar opţiunile înspre asta se pare că se îndreaptă şi, fără îndoială, ne-ar favoriza în perspectiva pe termen scurt, mediu şi în construcţia unei poziţii de forţă şi influenţă pe termen lung.

Să vedem angajamentele cu care se va încheia acest Summit, ele încă se mai negociază la ora la care citiţi acest material între membrii delegaţiilor, dar este clar, în opinia mea, că se trece la o adăugare de opţiune strategică (cea de luptă împotriva terorismului) fără însă a se abandona principiul fundamental defence şi deterrence" şi consolidarea investiţiilor de securitate în zona flanului de est.

Veţi vedea ce aplicaţii de mare amploare şi cu o semnificaţie foarte specială vor avea loc la noi în perioada următoare şi veţi vedea că, departe de a fi „lăsaţi singuri şi uitaţi", suntem desemnaţi să facem parte dintr-o construcţie de securitate dintre cele mai importante din istoria NATO şi care, în perspectivă, se va combina cu ceea ce UE va oferi drept contribuţie europeană pentru misiuni specifice. Printre care, pentru a încheia cercul, tocmai lupta împotriva terorismului...  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite