Comisia Europeană face un cadou neaşteptat mişcărilor separatiste europene
0
În timp ce opinia publică internaţională şi majoritatea liderilor Uniunii Europene şi-au focalizat atenţia asupra momentului în care Marea Britanie şi-a anunţat, într-un final, mult aşteptata decizie de a declanşa procedura pentru ieşirea din blocul comunitar, Comisia Europeană, prin prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a făcut o mişcare total neaşteptată.
Mediatizarea acestei decizii a lipsit cu desăvârşire şi, pe termen lung, poate genera probleme grave Uniunii Europene în integralitatea ei, poate chiar mai grave decât Brexitul, putându-se ajunge chiar la implozia blocului comunitar.
Jocurile periculoase ale lui Frans Timmermans care pot arunca în aer Uniunea Europeană
Despre ce anume este vorba? Domnul Frans Timmermans a acceptat, ieri, 29 martie, înregistrarea de către Comisia Europeană a 9 din cele 11 propuneri ale proiectului de iniţiativă cetăţenească europeană, intitulat “Minority Safepack - one million signatures for diversity in Europe” iniţiat de UDMR, prin Kelemen Hunor, şi FUEN, cu sprijinul Budapestei, a cărei esenţă se referă la faptul că problematica minorităţilor naţionale trebuie avută în vedere de forul comunitar de aici înainte, cu toate că tratatele de bază ale UE nu conferă atribuţii în acest domeniu instituţiilor europene. Dimpotrivă, dintotdeauna poziţia UE, până la domnul Timmermans, a fost aceea că actele normative referitoare la drepturile minorităţilor sunt exclusiv apanajul statelor membre UE, ţin de suveranitatea acestora şi sunt suficient de bine reglementate în legisilaţia internaţională, în principal în cea generată de Consiliul Europei.
Dar oare care sunt motivele pentru care Frans Timmermans a acceptat să joace acest joc? Deşi nu vrem să cădem în capcana ipotezei că Federaţia Rusă încearcă să submineze peste tot şi prin toate mijloacele viitorul şi coeziunea Uniunii Europene, nu putem să nu remarcăm câteva asocieri interesante, care vor face, probabil, cititorul să se gândească a doua oară când va auzi de Minority Safepack. De exemplu, cum veţi putea citi mai jos, iniţiativa elaborării Minority Safepack a fost luată în cadrul congresului Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN) care s-a ţinut, în anul 2012, la...Moscova. Unii din membrii Comitetului de initiativă care şi-au asumat proiectul reprezintă regiuni din Uniunea Europeană care militează pentru autonomie sau independenţă (precum Luis Durnwalder, guvernatorul provinciei autonome Tiroul de Sud sau Kelemen Hunor), un subiect atât de îndrăgit de Federaţia Rusă, şi prin intermediul căruia a reuşit să submineze, din interior, autoritatea unor sate (vezi recentul caz al Ucrainei).
De altfel, prin cancelariile occidentale circulă zvonul, care nu poate fi privit, însâ, cu titlu de certitudine, că FUEN, în esenţa sa, este o construcţie susţinută de Federatia Rusă. Declarativ, FUEN este finanţat de un alt stat care militează făţiş pentru segregare etnică, şi anume de Ungaria. Interesant este şi faptul că Frans Timmermans, persoana care a decis că Uniunea Europeana poate da curs unei solicitări ce excedează tuturor tratalor care au stat la baza constituirii forului comunitar nu este străin de interacţiuni cu Federaţia Rusă. De exemplu, conform wikipedia, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a deţinut, la începutul anilor 90, pentru mai multi ani, o funcţie în Ambasada Olandei din Federaţia Rusă, acolo fiind probabil şi locul în care a învăţat să vorbească fluent această limbă, aşa cum tot wikipedia mentionează.
Cum ar putea afecta această decizie viitorul Uniunii Europene? Deşi mai sunt mulţi paşi de făcut până la momentul transpunerii unor prevederi în legislaţia europeană, aşa cum veţi vedea mai jos, principalul pericol ce ar putea rezulta din implementarea ICE Minority Safepack rezidă în legiferarea unor aşa-zise norme suplimentare de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, în domeniul lingvistic, educaţional, mass-media, dar mai ales în ceea ce priveşte politicile regionale, care pe termen lung pot genera situaţii precum: statuarea de facto a limbilor minoritare drept limbi oficiale, în pofida prevederilor constituţionale a statelor membre UE, instituirea unor mecansime de monitorizare, la nivelul UE, asupra modului în care înţeleg să acţioneze pentru protejarea intereselor minorităţilor naţonale, fapt care contravine suveranităţii statelor membre. Mai mult, se creează premize de discriminare vădită a sute de milioane de cetăţeni europeni sub pretextul asigurării accesului minorităţilor la fonduri europene (ca o paranteză, orice cetăţean european poate beneficia de fonduri europene, dacă liderii comunităţii din care face parte au curajul şi capacitatea administrativă să acceseze acele fonduri).
Deşi România nu ar trebui să se teamă de un asemenea lucru, în condiţiile în care legislaţia noastră este mai mult decât permisivă la adresa minorităţilor naţionale, fiind daţi mereu ca exemplu în UE, există posibilitatea ca unele decizii ale forului comunitar, cu titlu obligatoriu, să genereze chiar situaţii de infringement la adresa unor state membre şi astfel, să le oblige să acţioneze, de la Bruxelles, în domenii în care până acum decizia era una suverană (suntem curioşi cum vor reacţiona Franţa sau Grecia, state care nu recunosc existenţa minorităţilor naţionale...). Un scenariu şi mai pesimist poate conduce la impunerea de către UE a unor decizii care să conducă, pe termen scurt si mediu, la recunoaşterea unor forme de autonomie teritorială în statele membre, avănd la bază etnia, aspect care nu va produce decât deservicii UE, în condiţiile în care o Europă superdivizată si fărâmiţată nu serveşte intereselor locuitorilor ei....sau poate serveşte intereselor unui prieten din est...
Se încarcă comentariile...
