Ce are de negociat Donald Tusk cu Turcia, până la mijlocul săptămânii viitoare
0
După 12 ore de negocieri, şefii de stat şi de guverne UE au convenit, luni, asupra a şase principii de bază, pe care preşedintele Cosiliului European, Donald Tusk, a fost mandatat să le detalieze împreună cu Ankara, înaintea summitului UE prevăzut în perioada 17-18 martie, relatează DPA.
1. Trimiterea înapoi a noilor migranţi care ajung în mod ilegal pe insulele greceşti, dinspre Turcia, iar UE să acopere aceste cheltuieli. Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) s-a declarat îngrijorată de acordul discutat între Uniunea Europeană şi Ankara, în baza căruia refugiaţii de pe insulele elene ar urma să fie trimişi înapoi în Turcia, unde cetăţenii din anumite ţări nu se bucură de nicio protecţie, relatează Reuters.
2. Reinstalarea, în schimbul fiecărui sirian reprimit de Turcia, a unui sirian de pe teritoriul turc pe teritoriul unui stat membru UE. Potrivit MTI, premierul Ungariei s-a opus prin veto propunerii privind transferul direct de refugiaţi din Turcia în Uniunea Europeană. Şi alţi lideri din state est europene s-au împotrivit acestei soluţii pentru că s-au simţit copleşite de o propunere aparent motivată de Germania, chiar dacă Merkel a negat acest lucru, potrivit corespondentei RFI la Bruxelles.
Peste tot, guvernele simt că le este diminuată influenţa şi blochează orice iniţiativă. Ungaria dezavuează o dată în plus o relocare de sirieni în Europa, fără a renunţa câtuşi de puţin la lupta împotriva a ceea ce este „străin“, notează RFI. Ei susţin că din propunerea Turciei lipseşte data la care ar trebui să înceapă promisa readmisie a tuturor refugiaţilor nou-veniţi, din Grecia în Turcia. Şi, desigur, pentru unele state membre, preţul operaţiunii este prea mare.
3. Accelerarea plăţii celor trei miliarde de euro, reprezentând ajutoare pentru refugiaţi pe care UE le-a promis deja Turciei, şi luarea unei decizii cu privire la acordarea unor ajutoare suplimentare. Potrivit preşedintelui Parlamentului European (PE) Martin Schulz, Ankara a cerut încă trei miliarde de euro până în 2018;
4. Cooperarea cu Turcia în vederea creării unor zone „sigure“ în Siria, în care locuitorii acestor zone şi refugiaţii să poată trăi.
5. Stabilirea unui obiectiv al ridicării obligativităţii vizelor UE pentru cetăţeni turci până la sfârşitul lui iunie;
6. Deschiderea cât mai curând posibil a unor noi capitole de negociere în procesul aderării Turciei la UE.
Liderii UE au convenit, într-o declaraţie comună, că „sunt necesare măsuri îndrăzneţe în vederea închiderii rutelor clandestine, spargerii modelului de afacere al traficanţilor (de migranţi), în vederea protejării frontierelor externe (europene) şi încetării crizei migraţiei în Europa“.
„Trebuie să rupem legătura dintre a urca într-o ambarcaţiune şi a obţine stabilirea în Europa“, au subliniat „Cei 28“.
Revenirea la regulile Schengen
Până la sfârşitul anului ar trebui să se revină la funcţionarea normală a Spaţiului Schengen, fără controale la frontierele interne. Comisia UE a propus un sprijin mai mare pentru Grecia în securizarea frontierelor.
Frontex ar trebui să solicite statelor membre forţe suplimentare pentru paza graniţelor elene, iar Europol ar trebui să trimită funcţionari în Grecia pentru a ajuta în lupta împotriva traficanţilor şi pentru a detecta eventuali jihadişti în centrele de înregistrare.
Ruta balcanică
Pe ruta balcanică au venit anul trecut din Grecia în Europa sute de mii de refugiaţi, cei mai mulţi având ca ţintă Germania. „Fluxurile migratorii neregulate pe ruta Balcanilor de Vest s-au încheiat“, se mai arată în declaraţia summitului.
Dar, la presiunea cancelarului german, a fost eliminată formularea „rută balcanică închisă“. O astfel de menţionare ar fi legitimat, potrivit Germaniei, acţiunile unilaterale, criticate anterior, ale Austriei şi statelor balcanice privind închiderea frontierelor.
Ajutor pentru Grecia
Din cauza închiderii rutei balcanice, în prezent zeci de mii de refugiaţi sunt blocaţi în Grecia. Comisia Europeană avertizează asupra unei „crize umanitare“ şi susţine că trebuie oferit mai mult sprijin Atenei, mai ales financiar.
Statele membre au fost deacord cu planul Comisiei privind ajutorul umanitar de urgenţă pentru ţările europene afectate de criza refugiaţilor. Planul prevede alocarea a 700 de milioane de euro până în 2018. Anul acesta ar urma să fie oferiţi circa 300 de milioane de euro, cea mai mare parte Greciei, notează „Der Spiegel“.
Şi decizia adoptată anul trecut privind redistribuirea a 160.000 refugiaţi în toate ţările UE ar trebui să fie „accelerat în mod semnificativ“, au decis participanţii la summit. Până acum au fost redistribuiţi doar 872 din cei 160.000 de refugiaţi: 338 din Italia şi 534 din Grecia. Premierul grec Alexis Tsipras i-a avertizat pe colegii săi să nu se lase cuprinşi de euforie: rezultatele summitului sunt doar un pas înainte.
Se încarcă comentariile...
