Theresa May era la Tokyo, pentru discuţii cu Shinzo Abe, în ziua în care dictatorul nord-coreean anunţa „sinuciderea iminentă” a Japoniei, din pricina alianţei cu preşedintele american, Donald Trump.

Parchetul din Karlsruhe anunţa că peste o mie de membri ai partidului Alternativa pentru Germania au depus plângeri împotriva cancelarului Angela Merkel, pentru atitudinea sa tolerantă faţă de migranţi.

Lituanienii, letonii şi estonii aflau că Statele Unite vor spori, la mijlocul lunii în curs, numărul de patrule care vor supraveghea spaţiul lor aerian, în perioada în care Rusia va desfăşura exerciţii militare în Bielorusia şi enclava Kaliningrad.

Ministrul de Externe grec, Nikos Kotzias, mergea în vizită la Skopje, pentru a discuta cu omologul său macedonean, după ce în urmă cu câteva zile, echipa de handbal feminin a Greciei a refuzat să joace cu adversare care aveau înscrise pe tricou numele Macedonia.

Beata Szydło, şefa guvernului de la Varşovia, dădea publicităţii un mesaj video în care respingea acuzaţiile formulate de mai mulţi politicieni europeni, inclusiv Macron şi Merkel, care au criticat, în ultimele săptămâni, Polonia pentru derive autoritare.

Preşedintele Comisiei Europene sugera existenţa unui al şaselea scenariu pentru reformarea UE, după ce în martie prezentase, în Parlamentul European, cinci variante de evoluţie, inclusiv ideea unei Uniuni despre care s-a spus că ar putea avea „mai multe viteze”.

În pregătirea discuţiei despre buget din această toamnă, guvernul danez anunţa o reducere masivă de taxe (peste două miliarde şi jumătate de euro), una dintre idei fiind aceea de a diminua taxarea maşinilor.

Michel Barnier, şeful echipei UE care negociază cu britanicii ieşirea lor din Uniune critica întârzierile şi amânările impuse de Londra, fiind la rândul lui admonestat de presa din Marea Britanie, care-i reproşează că a sabotat dialogul.

Cu două luni înainte de alegerile generale, Parlamentul ceh aproba ridicarea imunităţii lui Andrej Babis, cel mai popular politician din ţară, acuzat de fraudă cu fonduri europene.

Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru antiterorism, afirma că în Europa trăiesc peste 50 de mii de islamişti radicali.

Sauli Niinistö, preşedintele Finlandei, descoperea că aproximativ 60 la sută dintre cetăţeni ar dori realegerea lui în ianuarie 2018.

Partidul Naţional Slovac anunţa că se retrage de la guvernare, fiind nemulţumit că partenerii săi de coaliţie nu au acceptat nici acordarea unui al 13-lea şi a unui al 14-lea salariu, nici crearea unei linii aeriene controlate de stat.

Miniştrii de Externe ai ţărilor din Grupul de la Vişegrad se întâlneau cu omologii lor din Parteneriatul Estic la Budapesta, pentru a vedea cum pot colabora cu cele şase ţări ex-sovietice lăsate în afara integrării europene.

Emmanuel Macron prezenta noul cod al muncii, prima reformă majoră de la începutul preşedinţiei sale.

Consiliul municipal din Zagreb hotăra redenumirea unor pieţe şi străzi care purtau încă numele fostului lider comunist iugoslav, Iosip Broz Tito.

Un tribunal austriac respingea cererea de extrădare către Spania a unui oligarh ucrainian, Dmitri Firtaş, care a vândut gaz rusesc către propria ţară şi care spera să evite judecarea sa pentru fraudă în Statele Unite.

Igor Dodon a anulat participarea unui contingent de 57 de soldaţi moldoveni la un stagiu militar organizat de NATO şi prevăzut să aibă loc în Ucraina, în perioada 5-23 septembrie.

Hashim Thaci, preşedintele kosovar, şi Alexandr Vučić, noul şef de stat al Serbiei, se întâlneau la Bruxelles, la invitaţia Federicăi Mogherini, şi au anunţat că vor încerca din nou „normalizarea” relaţiilor Priştina-Belgrad.

Oficialităţile de la Kiev îl deportau pe David Saakaşvili, fratele fostului preşedinte georgian, Mikheil Saakaşvili, declarat şi el, acum câteva săptămâni, persona non grata în Ucraina.