Ce făceam înainte de a fi solidari

Avion aparţinând companiei Germanwings  FOTO AP

Pe 24 martie, un avion al companiei Germanwings, care mergea de la Barcelona la Düsseldorf, s-a prăbuşit în sud-estul Franţei. Vestea a stârnit interesul peste tot în Europa.

Zile în şir s-a vorbit despre asta, mai ales că ipoteza accidentului a fost înlocuită, după descifrarea cutiilor negre şi obţinerea unor informaţii medicale, cu o alta: copilotul avionului l-ar fi prăbuşit cu bună ştiinţă. Pentru o clipă, emoţia transmisă prin presă ne-a unit.

Dar ce anume se afla pe pagina întâi a gazetelor europene înainte să fim cu toţii pe aceeaşi lungime de undă? Am făcut mai jos o listă cu subiectele care, în fiecare stat-membru în parte, prezentaseră interes pentru public, cu o zi-două înainte ca toată lumea să vorbească despre teribila întâmplare. Iată ce a rezultat:

• În Austria, în centrul atenţiei se afla chestiunea imigranţilor kosovari, plecaţi în număr mare în ultimele luni de acasă, cu gândul de a rămâne la Viena sau în împrejurimi.  
• Belgienii discutau pe larg radicalizarea tinerilor musulmani şi cum anume i-ar putea ajuta sistemul de educaţie.  
• În Bulgaria, preşedintele Plevneliev le făgăduia concetăţenilor săi un referendum pentru schimbarea legilor electorale.  
• Croaţii anunţau că s-au hotărât să susţină o candidată la poziţia de secretar-general al Naţiunilor Unite, şi anume pe actuala ministră de externe, Vesna Pusic.  
• În Cipru, guvernul dădea OK companiei Total pentru a continua explorarea resurselor de hidrocarburi în zona economică exclusivă.  
• Cehii întorceau pe toate feţele opţiunea preşedintelui Zeman de a merge la Moscova de 9 mai, în condiţiile în care cvasi-totalitatea şefilor de stat şi de guvern din UE vor absenta.  
• În Danemarca, patru partide tocmai se puseseră de acord să organizeze un referendum în 2016 despre cooperarea cu Bruxelles în domeniul justiţiei.  
• Primarul capitalei Estoniei intrase în comă şi mai toată lumea specula asupra şanselor sale de a reveni în activitate.  
• La o dezbatere din Finlanda, Olli Rehn era acuzat că a devenit arogant la Bruxelles, în vremea celor două mandate de comisar.  
• În Franţa, se comentau rezultatele de la alegerile departamentale, în aşteptarea celui de-al doilea tur.  
• Grecii prindeau de veste că, după ce îi ameninţase pe nemţi că le va cere în mod oficial despăgubiri pentru Al Doilea Război Mondial, Ţipras convenise cu Merkel să nu mai vorbească despre trecut.  
• Aproape 90 de mii de irlandezi ieşeau în stradă, pentru a protesta împotriva noilor preţuri de livrare a apei menajere.  
• La Roma, ministrul infrastructurii demisiona, după ce un înalt funcţionar din instituţia pe care o conducea a fost arestat pentru corupţie.  
• 10 mii de letoni semnau o petiţie prin care cereau de-penalizarea consumului de marijuana.  
• Parlamentul de la Vilnius adopta o rezoluţie despre uciderea lui Boris Nemţov.  
• Cinci luxemburghezi, dintre care doi minori, erau acuzaţi că au distrus o statuie a Fecioarei Maria din Haute Savoie.  
• În Malta se terminase ceremonia de întronare a unui nou arhiepiscop catolic, Charles Scicluna, născut în Toronto.  
• Partidul liberal olandez propunea ca toţi solicitanţii de azil din afara Europei să fie cazaţi într-un singur loc, în afara graniţelor UE.  
• Polonezii cinsteau memoria celor trei compatrioţi morţi în atacul din Tunisia, de la muzeul Bardo.  
• Publicul portughez afla că veniturile a circa 100 de VIP-uri ale lor - din media, sport şi politică - nu pot fi consultate decât cu o aprobare specială de la Trezorerie.  
• În România se făceau pariuri despre arestarea foştilor miniştri Şova şi Vâlcov, fără a se bănui că, a doua zi, unul va fi uns cu mir de o colegă din Senat, iar despre al doilea se va afla că ascunsese 90 de tablouri în spatele unui zid de rigips.  
• Slovacii întorceau pe toate feţele finanţarea de la buget a concediilor şi taberelor de vară pentru elevi organizate în ţară, în încercarea de a limita excursiile peste hotare.  
• În Slovenia, ministrul apărării era acuzat că a comis un abuz, atunci când a folosit serviciul de informaţii al armatei, în încercarea de a bloca privatizarea Telekom Slovenije.  
• Spaniolii analizau rezultatele alegerilor din Andaluzia, unde obţinuseră mandate două partide noi, Podemos şi Ciudadanos.  
• Suedezii dezbăteau criza din relaţiile cu lumea arabă, generată de declaraţiile ministrei lor de externe, care a criticat cu asprime situaţia drepturilor omului în ţări precum Arabia Saudită.  
• Fiind în campanie electorală, britanicii aveau pe masă toate subiectele imaginabile.  
• În fine, în Ungaria intra în vigoare o lege care limitează activitatea comercială în zilele de duminică.

Citind toate astea, ne putem întreba în mod legitim: oare agendele europene încep să semene numai atunci când se produc accidente? De fapt, doar catastrofele ne reunesc, solidaritatea fiind o reacţie, nu un proiect.