Exit poll-uri: GERB câştigă alegerile din Bulgaria. Boiko Borisov, dat jos cu proteste, revine pe cai mari

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Înlăturat la presiunea străzii, Boiko Borisov revine la putere
Înlăturat la presiunea străzii, Boiko Borisov revine la putere

Guvernul condus de fostul premier Boiko Borisov a fost înlăturat de la putere în februarie 2013, în urma unor luni întregi de proteste. Bulgarii au ieşit în stradă pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de corupţia clasei politice, iar Borisov era considerat întruchiparea metehnelor fostului sistem comunist. Acum, partidul condus de Borisov a câştigat alegerile legislative.

UPDATE 19.03 Partidul GERB condus de Borisov a câştigat 33,2% dintre voturile exprimate, câştigând alegerile, potrivit sondajelor exit poll realizate de Alpha Research, transmite Novinite. 

Partidul Socialist (BSP) a ieşit pe locul al doilea, câştigând 16,5% dintre voturile exprimate, în timp ce partidul Mişcarea Turcă pentru Drepturi şi Libertăţi a ieşit pe al treilea loc, cu 14,1% dintre voturi. 

Blocul Reformist a obţinut 8,7%, în timp ce partidul Bulgaria fără Cenzură a atras 6,3% dintre voturile bulgarilor. Ultimele locuri sunt ocupate de partidul naţionalist Frontul Patriotic, cu 6%, şi ABV, condus de fostul preşedinte Georgi Parvanov, care a obţinut 4,1% dintre voturi. 

***

Până la ora 16.00, 35,3% dintre bulgarii cu drept de vot au mers la urne, potrivit exit poll-urilor realizate de Gallup şi citate de agenţia de ştiri Novinite. „40% dintre voturi au fost exprimate la centrele regionale, 20% dintre ele în oraşe, 26% în zona rurală. 13% dintre acestea au fost exprimate în capitala Sofia”, a declarat un reprezentant Gallup. 

După vârstă, cea mai mare parte a alegătorilor o reprezintă segmentul cu vârstă mai mare de 65 de ani, în timp ce tinerii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă mai puţin de 10% dintre bulgarii care au votat. 

Boiko Borisov, în vârstă de 55 de ani, un fost pompier şi gardă de corp, i-a guvernat deja pe cei 7,4 milioane de bulgari din 2009 şi până în 2013, împreună cu partidul său de centru-dreapta GERB. Borisov a urmat de-a lungul carierei sale profesii precum instructor de karate, pompier sau gardă de corp. Pentru un timp, Borisov a fost garda de corp a fostului lider comunist Teodor Jivkov. Popularitatea sa, care are la bază imaginea unui om energic, s-a disipat rapid. 

În august 2013, la 54 de ani, Borisov a devenit şi cel mai bătrând jucător profesionist de fotbal din istoria Bulgariei, evoluând pentru Vitoşa Bistriţa.  Echipa sa a înfruntat duminică formaţia Rakovski 2011, iar derbyul s-a terminat la scor egal, 0-0. Şeful opoziţiei bulgare, care a purtat tricoul cu numărul 13, a jucat pe post de atacant până în minutul 54, fiecare interacţiune a sa cu mingea fiind aplaudată de susţinătorii săi.

Zeci de mii de bulgari au ieşit în stradă la începutul lui 2013, aparent din cauza scumpirii neaşteptate a utilităţilor, însă mişcarea s-a transformat rapid în una antisistem. Borisov şi-a depus mandatul, însă a rămas la putere până la formarea unui nou guvern.  

Echipa „tehnocratului“ Plamen Oreşarski, instalată două luni mai târziu, susţinută de către socialişti şi partidul minorităţii turce MDL, a fost blocată încă de la preluarea puterii de noi manifestaţii. Guvernul bulgar s-a prăbuşit în această vară.

Apoi, în mai 2013, o serie de interceptări au arătat cum premierul făcea trafic de putere chiar la el în birou. În conversaţiile interceptate ilegal, Borisov discuta cu fostul său ministru al Agriculturii, Miroslav Naidenov, şi şeful procuraturii din Sofia, Nikolai Kokinov, despre diferite dosare. 

Kokinov cere ajutorul lui Borisov pentru a fi promovat ca şef al Parchetului de Apel. Cei trei discută despre orientarea sexuală a unor procurori, iar Borisov demonstrează un limbaj foarte homofob. El recunoaşte, totuşi, că persoanele gay sunt mai inteligente şi glumeşte că de acum înainte şi el se va prezenta ca gay ca să fie considerat mai inteligent.

În discuţia telefonică care a scandalizat Bulgaria cei trei înjurau, blestemau, adresau vorbe vulgare şi insulte procurorilor, politicienilor şi jurnaliştilor, mai scrie novinite.com. Multre dintre insulte îi erau adresat procurorului general Sotir Ţaţarov.După izbucnirea scandalului, Nikonov s-a văzut obligat să demisioneze din funcţie.

Boiko Borisov a declarat că înregistrarea a fost făcută de o structură secretă supusă liderului socialiştilor Serghei Stanişev care doreşte în acest fel să compromită şansele partidului GERB în alegeri. Potrivit unor sondaje, încrederea în partidul GERB a scăzut semnificativ în sondaje după declanşarea scandalului interceptărilor.

Luna următoare a adus un nou scandal. În iunie 2013, bulgarii au ieşit din nou în stradă. De data aceasta, ei protestau faţă de numirea deputatului Delian Peevski la conducerea Agenţiei de securitate naţională (DANS). Magnat de presă, având legături cu o bancă puternică, Peevski l-a susţinut pe Boiko Borisov, înlăturat de la putere în februarie, la presiunea străzii, apoi a mizat pe victoria opoziţiei. El se bucură de o reputaţie controversată din cauza averii sale inexplicabile şi a influenţei în presa controlată de familia sa.

În timp ce toate celelalte grupuri parlamentare au votat în unanimitate respingerea lui Peevski pentru funcţie, partidul GERB al lui Borisov a boicotat votul, ieşind din plen. 

„În absenţa unei alternative atrăgătoare, alegătorii vor vota duminică pentru răul cel mai mic“, consideră Vasil Tonşcev, directorul Institutului Sova Harris, citat de Mediafax. 

Boiko Borisov revine în prim-planul scenei politice, în contextul în care reforme nepopulare în domeniile Sănătăţii, Educaţiei şi pensiilor par de neocolit. Iar o serie de provocări îl aşteaptă înainte de această etapă.

Borisov vorbeşte el-însuşi despre „lunile incredibil de dure care ne aşteaptă“ şi avertizează că, în cazul în care luni, pe 6 octombrie, ţara nu va avea un guvern stabil, „criza grecească nu va fi nimic în comparaţie cu ceea ce aşteaptă Bulgaria“. 

Sondajele preconizează revenirea partidului GERB cu 34% din voturi şi 100 de deputaţi, urmat de socialişti (cu 53 până la 55 de mandate) şi MDL (între 44 şi 46 de aleşi).

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite