Budapesta: Mazihisz va boicota comemorarea Holocaustului, organizată de guvernul Orban

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Adunarea extraordinară a MAZSIHISZ- Federaţia Comunităţilor Evreilor din Ungaria – desfăşurată pe 9 februarie a.c., a decis ca, deocamdată, să nu participe la ceremoniile de comemorare a  deportărilor evreilor din Ungara (şi din Transilvania de nord) care au avut loc în urmă cu 70 de ani, în primăvara-vara lui 1944.

La această decizie s-au alăturat şi alte organizaţii evreieşti din Ungaria, iar comunităţi evreieşti din ţări vecine (de pildă din Slovacia) au refuzat, la rândul lor, alături de cele din Ungaria, fondurile oferite de guvernul  ungar,

 În 1944, după ce Ungaria a fost ocupată de armata germană, peste 600.000 de cetăţeni unguri de religie mozaică din oraşele din province au fost deportaţi în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, majoritatea, femei cu copii mici şi persoane vârstnice - fiind trimisă direct în camerele de gazare.

 Chiar dacă aceste măsuri s-au luat la iniţiativa Germaniei, ele au fost emise de guvernul de la Budapesta, aprobate de Miklos Horthy, guvernatorul Ungariei şi puse în practică cu mare zel, de autorităţile maghiare - poliţie, jandarmerie, alte organisme administrative. Au supravieţuit foarte puţini. Cei mai mulţi evrei au rămas în viaţă la Budapesta deoarece la presiuni internaţionale, Horthy a oprit deportările. Totuşi, mulţi evrei din capitală au fost trimişi în marş forţat spre graniţă, apoi în lagărele din Austria şi Germania. După încercarea nereuşită din octombrie 1944 a lui Horthy de a ieşi din Axă, în Ungaria s-a instaurat un  guvern fascist al orgaizaţiei Crucile cu săgeţi, condus de Ferenc Szalasi. În cele cinci luni de putere, când armata sovietică se afla de-acum în Ungaria şi la porţile Budapestei, evreii au fost prinşi pe străzi, scoşi din case, duşi pe malul Dunării şi împuşcaţi.

 La 70 de ani de la acest eveniment tragic, guvernul de centru –dreapta Fidesz al lui Viktor Orban a decis ca întregul an să fie dedicat comemorării deportării evreilor din Ungaria. Aceasta, după ce de ani de zile, în Ungaria se înregistrează o creştere a antisemitismului, inclusiv în Parlament unde partidul de extremă dreapta „Jobbik” nu pregetă să pronunţe discursuri cu caracter antisemit.

Chiar dacă guvernul Orban se delimitează de această atitudine, tendinţa care se manifestă în cadrul celor două partide care formează guvernul-Fidesz şi creştini-popularii, este legată de încercarea de reabilitare a regimului Horthy şi a unor personalităţi marcante din cultură din perioada respectivă, cel mai elocvent exemplu, legat şi de România fiind cazul scriitorului Jozsef Nyirö Acesta a fost un, susţinător al regimului fascis ungar al lui Szalasi care a murit în exil şi pe care autorităţile ungare ar fi dorit să-l înmormânteze în Transilvania, de unde provenea.. Guvernul şi însuşi premierul Viktor Orban au fost criticaţi de organizaţiile evreieşti internaţionale şi nu numai, iar pentru a şterge eticheta de antisemitism care s-ar manifesta în ţară, s-a decis organizarea comemorării, la care s-au alăturat şi organizaţiile evreieşti din Ungaria..

Dar o serie de evenimente care s-au desfăşurat în ultimele luni, au obligat organizaţiile evreieşti să-şi revadă poziţia şi să declare că dacă guvernul nu va accepta condiţiile lor, se vor retrage  şi-şi vor organiza propria comemorare. Este vorba, aşa cum am mai amintit într-un alt articol, de intenţia guvernului de a ridica un monument dedicat victimelor ocupării Ungariei de armata germană. Criticii acestei iniţiativa au subliniat că prin aceasta se doreşte ştergerea răspunderii regimului Horthy faţă de evrei şi învinovăţirea în exclusivitate a Germaniei pentru tragedie. A doua chestiune a fost modul în care se doreşte realizarea „Casei Sorţilor”, un muzeu al deportărilor , aceasta urmând să se ridice la locul fostei gări de unde evreii au fost deportaţi. Organizaţiile evreieşti au criticat viziunea directoarei, Maria Schmidt, care nu corespunde realităţii istorice.  Cea de a treia cerere a fost demisia istoricului Sandor Szakaly, directorul institutului guvernamental de istorie „Veritas”, recent înfiinţat, care a vrut să scuze asasinarea a mii de evrei refugiaţi în Ungaria după începerea războiului. Aceştia au fost deportaţi în Ucraina şi asasinaţi de armata germană. Istoricul a considerat că a fost vorba doar de „măsuri administrative legate de cetăţenii străini”.

În cadrul adunării generale extraordinare, liderii Mazsihisz au declarat că în discuţiile pe care le-au avut săptămâna trecută cu secretarul de stat  al Consilului de Miniştri, Janos Lazar de la care au aşteptat soluţionarea cerinţelor lor, nu s-a întâmplat nimic, acesta doar i-a ascultat şi le-a comunicat că premierul Viktor Orban va decide în cursul acestei săptămâni. Andras Heiszler, preşedintele Mazsihisz, a subliniat că politica guvernului legată de comemorare este inacceptabilă şi a comunicat că, cu o mare majoritate de voturi, s-a decis ca deocamdată Mazihisz să nu ia parte la  manifestările organizate de guvern. .O schimbare a deciziei va putea avea loc dacă guvernul îşi va modifica poziţia cu privire la memoria Holocaustului. Organizaţia nu va folosii fondurile puse la dispoziţie  în acest scop .Heisler a mai arătat că niciodată după cel de-al doilea război mondial nu s-a constatat o astfel de unitate de vederi a organizaţiilor evreieşti.

La începutul adunării au fost citite mesajele lui Ronald Lauder, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, precum şi ale fostului şef-rabin al Ungariei, Jozsef Schweitzer. Lauder a asigurat Mazsihisz că  organizaţia mondială sprinjină pe deplin punctul de vedere al evreilor din Ungaria, adoptat în dezbaterile legate de comemorarea Holocaustului F.ostul şef-rabin a condamnat, de asemenea, modul în care se doreşte ştergerea răspunderii pentru tragedia evreilor din Ungaria din prima jumătate a secolului XX.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite