Angela Merkel se plânge că lipsa de semiconductori afectează revenirea economică a Germaniei. Bosch a inaugurat o fabrică de cipuri la Dresda
0
Deficitul de aprovizionare cu semiconductori în sectorul manufacturier complică revenirea economică a Germaniei din criza coronavirusului, a declarat luni cancelarul Angela Merkel, informează Reuters.
"În orice caz, blocajele de aprovizionare fac şi mai dificilă revenirea economică de după criză", a spus Angela Merkel cu ocazia inaugurării unei fabrici de semiconductori construită de Bosch la Dresda.
Producătorul german de componente pentru industria auto Robert Bosch a inaugurat luni cea mai mare investiţie din istoria sa, o fabrică de cipuri în valoare de un miliard de euro, care intră în funcţiune într-un moment în care există un deficit mondial de aprovizionare cu semiconductori, deficit care afectează în special producătorii auto.
"Fiecare cip pe care îl producem aici la Dresda este un cip mai puţin de care este nevoie. Asta ajută", a declarat Harald Kroeger, membru în Consiliul de administraţie al Bosch. Harald Kroeger a mai spus că grupul german sprijină o strategie mai amplă a Bruxelles-ului vizând relansarea industriei europene de semicondductori, conform unui plan recent anunţat de Comisia Europeană conform căruia ponderea Europei în producţia mondială de semiconductori ar urma să se dubleze până la 20% în anul 2030.
Cu toate acestea, analiştii subliniază că uzina de la Dresda nu va avea un impact deosebit asupra deficitului global de aprovizionare cu semiconductori, care a obligat mulţi producători de automobile să oprească temporar unele uzine, situaţie care potrivit analiştilor ar urma să se prelungească şi în 2022.
"Această fabrică poate că va ajuta, într-o oarecare măsură, la protejarea Bosch şi a clienţilor săi principali. Dar este puţin probabil că va acoperi deficitul cu care se confruntă în prezent piaţa auto", susţine Asif Anwar, analist la Strategy Analytics.
Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, cu aproximativ 395.000 de angajaţi în întreaga lume şi vânzări de 71,5 miliarde de euro, raportate în 2020. Compania a fost înfiinţată în anul 1886 la Stuttgart de către Robert Bosch (1861-1942), sub denumirea "Atelier de mecanică fină şi inginerie electrică". În prezent, o pondere de 92% din acţiunile Robert Bosch GmbH sunt deţinute de Fundaţia caritabilă Robert Bosch Stiftung GmbH, notează agerpres.ro.
În România, Grupul Bosch este prezent de 27 de ani şi avea, la 31 decembrie 2020, un număr de peste 8.160 de angajaţi în cinci entităţi. Bosch a încheiat anul fiscal 2020 cu vânzări consolidate în valoare de aproape 2,2 miliarde de lei (448 de milioane de euro) în România, în creştere cu aproximativ trei procente în comparaţie cu anul precedent.
Europa este dependentă în materie de semiconductori de producţia din Asia şi America de Nord.
De altfel, la sfârşitul anului trecut şi în această primăvară industria auto a traversat o adevărată criză a semiconductorilor. Totul a culminat în aprilie, atunci când, pe rând, toate marile companii producătoare de autovehicule şi-au închis pentru câteva zile mai multe fabrici. Motivul a fost destul de simplu, respectiv, firmele auto nu au mai avut, nici măcar în stoc, semiconductori.
Fabricanţii asiatici de componente electronice au explicat că s-au confruntat cu o cerere mare din partea producătorilor de electrocasnice, mărfuri care s-au vândut foarte bine în perioada pandemiei. În această situaţie, producătorii de semiconductori nu au ştiut între cine să se împartă, companiile auto sau fabricanţii de produse electrocasnice. În cele din urmă, lipsa semiconductorilor a lovit industria auto.
S-ar părea că în acest context fabrica din Dresda a venit ca un răspuns la criza semiconductorilor din ultima jumătate de an. Dar, nu este aşa. De ce? Pentru că uzina Bosch era programată să fie finalizată în 2021, încă de acum trei ani, din anul 2018. Investiţia a ajuns la aproximativ un miliard de euro. Dar, nu este singura fabrică de microcipuri. Aceeaşi companie mai are o fabrică în care s-a investit tot aproape un miliard de euro.
Landul german a fost supranumit Saxonia Valley, inspirat evident din Silicon Valley, datorită companiilor care şi-au aşezat aici investiţiile în domeniul electronic. Începând cu anul 2009, o serie de firme de tehnologie au investit în Saxonia, astfel că într-un deceniu, landul a ajuns să aibă 2.300 de companii din domeniul electronicii, aproape 60.000 de angajaţi şi, anul trecut, o cifră de afaceri de 16,5 miliarde euro.
Fabrica de lângă Dresda îmbină inteligenţa artificială cu ceea ce se numeşte Internetul lucrurilor (Internet of things) şi se desfăşoară pe o suprafaţă egală cu 14 terenuri de fotbal. La sfârşitul anului, atunci când fabrica îşi va creşte capacitatea de producţie, va oferi 700 de locuri de muncă, pentru angajaţi care să supravegheze şi să monitorizeze procesele automate derulate în fabrică, notează RFI.
După cum se poate observa, numărul salariaţilor nu este deloc mare. Clusterul de tehnologie microelectronică din Saxonia este o raritate în Uniunea Europeană, singura zonă care concurează cu landul german este Grenoble, din Franţa, care are o densitate asemănătoare de producători de cipuri, companii de inginerie şi instituţii de cercetare.
Compania germană se va axa pe producţia de semiconductori necesari industriei auto, ceea ce este logic dacă avem în vedere blocarea aprovizionării cu care s-au confruntat firmele în această primăvară.
În timpul crizei sanitare, Uniunea Europeană a înţeles pe propria piele dependenţa de semiconductori, dar nu numai atât, dependenţa de medicamente sau de piese şi semifabricate din diverse domenii. Dar, fabrica de semiconductori nu rezolvă problema în totalitate. Producţia din Uniunea Europeană se bazează pe echipamente din Statele Unite, Japonia sau Olanda, produse chimice din Japonia şi Coreea de Sud, precum şi pe siliciu adus din Europa.
Se încarcă comentariile...
