ANALIZĂ Ucraina, un butoi cu pulbere

Liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk a fost ucis într-o explozie, Rusia hărţuieşte navele ucrainene în Marea Azov şi strâmtoarea Kerci, Biserica ortodoxă din Ucraina e pe cale de a obţine autocefalia: toate acestea sunt ingrediente ale unui cocktail exploziv în apropierea României.

Liderul regiunii separatiste pro-ruse Doneţk din estul Ucrainei, Aleksandr Zaharcenko, a fost ucis vineri într-o explozie la o cafenea din capitala regiunii. În explozie a fost rănit şi un alt lider separatist, ministrul de Finanţe, Aleksandr Timofeiev. Ministerul de externe rus s-a grăbit să acuze autorităţile ucrainene de atac, dar serviciul de securitate ucrainean vorbeşte însă despre o posibilă „răfuială” între separatişti şi „sponsorii lor din Rusia”. 

Bomba care l-a ucis pe Zaharcenko (foto jos) a fost plasată în cafeneaua „Separ” , deţinută de şeful gărzilor de corp al lui Zaharcenko şi atent păzită din cauza vizitelor frecvente ale unor ”oaspeţi de rang înalt”. În plus, doar cineva din anturajul liderului putea transmite asasinilor informaţii exacte despre deplasarile şi programul liderului rebel.

Conform datelor preliminare, dispozitivul exploziv ar fi fost încorporat în lustra candelabru din cafenea şi a fost activat printr-un apel de pe un telefon mobil. Zaharcenko a murit în urma numeroaselor răni din zona capului. Potrivit datelor actualizate ale ”Ministerului Sănătăţii din Republica Populară Donetk”, în explozie a murit şi garda de corp a lui Zaharcenko, alte 12 persoane fiind rănite. Explozia în cafeneaua „Separ” din centrul oraşului Donetsk a avut loc în momentul în care conducerea DNR se aduna acolo pentru a aduce un ultim omagiu memoriei lui Josif  Kobzon, cântăreaţ şi politician rus, susţinătorul al separatiştilor, care a murit săptămâna trecută, de cancer.

La câteva ore după atentatul de vineri, autorităţile autoproclamatei Republici Populare Doneţk au anunţat că au fost arestaţi cei care au executat atacul şi au acuzat Serviciul de Securitate al Ucrainei că ar fi organizat acest asasinat. În replică, un responsabil de rang înalt al SBU a negat orice implicare a Kievului în acel atentat şi a sugerat că acesta ar putea fi rezultatul unei reglări de conturi, inclusive între separatişti şi „sponsorii lor din Rusia”.

Din 2016, în Donbas au fost asasinaţi cei mai importanti comandanţi de ”miliţii pro-ruse” – Pavel Dremov, Aleksandr Bednov, Aleksei Mozgovoi, Evgheni Isacenko. 

Toţi aceştia au fost rivali ai liderului altei autoproclamatei republici din Donbas, cea din Lugansk,  Igor Plotniţki, care la rândul său a supravieţuit unei tentative de asasinat.  Ulterior acesta a fugit în Rusia şi se pare că este sub arest. În închisoarea separatistă s-ar fi spânzurat un alt comandant rebel din Lugansk, Gennadi Ţîpkalov.

În octombrie 2016, a fost asasinat  Arseni Sparta, zis  „Motorola„ , comandantul unităţii „Sparta” ,  iar în februarie 2017 comandantul batalionului „Somalia” Mihail Tolstîh (zis „Ghivi”). Şi atunci Kievul a afirmat că asasinatele fac parte din campania de înlăturare a martorilor periculoşi pentru regimul lui Putin.

Presa independentă din Rusia scrie că  asasinatele din cele două autoproclamate republici din Donbas sunt comandate de la Moscova, pentru a „înlătura martorii”, în special în cazul doborârii Boeingului MH-17.

Conducerea separatiştilor din Doneţk s-a reunit, sâmbătă, într-o şedinţă de urgenţă, pentru a stabili cine va fi succesorul lui Zaharcenko.  Numele cele mai des vehiculate sunt Dimitr Trapeznikov, vicepremier şi Denis Puşilin, preşedinte ale legislativului local.

Serviciul Frontierei de Stat din Ucraina anunţă că a luat măsuri de consolidare a liniei de demarcaţie dintre teritoriul controlat de autorităţile de la Kiev şi zona separatistă din Donbas, ca urmare a asasinării liderului autoproclamatei republici populare Doneţk, Aleksandr Zaharcenko.

Potrivit secretarului de presă al Serviciului de Frontieră din Ucraina, Oleg Slobodian, Kievul a recurs la aceste măsuri „pentru a evita eventuale ameninţări”.

Acesta a mai adăugat că rebelii din autoproclamata republică populară Doneţk nu mai permit localnicilor să părăsească teritoriul controlat de separatişti.

Moscova, nervoasă

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă că noi negocieri privind situaţia din Ucraina în aşa-numitul format Normandia (Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania) sunt imposibile în urma asasinării principalului lider al separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, Aleksandr Zaharcenko, transmite agenţia Interfax. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarant că „moartea lui Zaharcenko va conduce fără îndoială la creşterea tensiunilor în regiune, fapt care nu va contribui la crearea condiţiilor pentru a începe aplicarea acordurilor de la Minsk”. 

Comitetul rus pentru Investigaţii a anunţat că va Ancheta circumstanţele atacului, iar purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe a cerut intervenţia OSCE. Din 2014, când a izbucnit conflictul separatist din estul Ucrainei, peste 10 300 de persoane au fost ucise în luptele dintre armata ucraineană şi miliţiile separatist, sprijinite de Rusia. Moscova respinge în continuare orice amestec direct în acest conflict.

Navele ucrainene, hărţuite 

Statele Unite au condamnat ceea ce au numit „hărţuirea” de către Rusia a navigaţiei internaţionale în Marea Azov şi strâmtoarea Kerci, spunînd că e vorba de încă un exemplu al încercărior Moscovei de a destabiliza Ucraina.

Departamentatul de stat american a acuzat Rusia pe 30 august că împiedică din aprilie sute de vase comerciale prin limitarea mărimii navelor care pot trece prin strămtoare, singura cale de a ajunge din Marea Neagră în apele teritoriale ucrainene din Marea Azov.

„Acţiunile Rusiei de împiedicare a tranzitului maritim sunt alte exemple ale campaniei în derulare de subminare şi destabilizare a Urainei, şi de nerespectare a normelor internaţionale. Cerem Rusiei să înceteze hărţuirea navigaţiei internaţionale în Marea Azov şi strâmtoarea Kerci”, se arată în comunicatul Departamentului de Stat, în care se mai spune că SUA continuă să sprijine suveranitatea şi integritatea teritorială, inclusiv apele teritoriale, ale Ucrainei.

În 2016, Rusia a lansat proiectul Podului Crimeea, de 3,7 miliarde de dolari, pentru a lega peninsula ucraineană ocupată de sudul rusia de-a lungul strâmtorii Kerci. La mijlocul lunii mai, după terminarea podului, Rusia a adus în Marea Azov nave de război, din Flota Caspică, spunânnd că trebuie întărită securitatea împrejururul noii structuri.

De atunci, Rusia a reţinut mai mult de 148 de nave comerciale ucrainene şi străine - pe multe dintre ele de mai multe ori - şi i-a interogat pe marinari, au declarat pentru europa liberă oficialităţi ucrainene, autorităţi portuare şi experţi.

Fostul comandant al flotei ucrainene, vice-amiralului Serghei Haiduk, care a condus flota ucraineană între 2014 şi 2016, după dezertarea fostului şef al marinei, Denis Berezovski, a declarat că Rusia încearcă să provoace revolte în porturile Berdiansk şi Mariupol, pentru a le putea anexa. Cele două oraşe reprezintă principalele ieşiri ale Ucrainei la Marea Azov, iar pierderea lor ar fi o lovitură extrem de dură pentru guvernul de la Kiev.

La ora actuală, oficialii ucraineni acuză Rusia că face tot posibilul pentru a împiedica trecerea prin strâmtoarea Kerci a navelor comerciale care vin din sau de îndreaptă spre Berdiansk şi Mariupol.

Haiduk a declarat la postul Espreso TV că strategia lui Vladimir Putin este să creeze haos în porturile ucrainene prin presiuni economice. Circa 5.000 de oameni lucrează în porturile Berdiansk şi Mariupol, iar dacă ruşii vor reuşi să îi lase fără locuri de muncă, „ar putea izbucni revolte populare, fiindcă oamenii nu vor mai avea ce să pună pe masă”.

În plus, şi angajaţii din industria metalurgică ar putea ajunge în şomaj, şi ei depinzând de traficul portuar din Berdiansk şi Mariupol. Al doilea dintre aceste porturi este şi foarte aproape de regiunea separatistă Donbas, ceea ce agravează situaţia.

Oficiali din guvernul de la Kiev au anunţat recent că ar putea cere Consiliului de Securitate al ONU sau chiar NATO să ofere escortă militară navelor ucrainene care intră în Marea Azov, pentru a le proteja de ruşi.

SUA, dispuse să diversifice armele furnizate Ucrainei

Kurt Volker, emisarul american pentru Ucraina, a declarat, pentru „The Guardian”, că Statele Unite sunt dispuse să diversifice armamentul furnizat forţelor aeriene şi navale ucrainene, pentru a le ajuta să facă mai bine faţă Rusiei, care sprijină miliţiile separatiste din estul Ucrainei. 

Biserica ortodoxă din Ucraina, pe cale de a obţine autocefalia 

Un alt subiect fierbinte este demersul autoritătilor de la Kiev de a obţine desprinderea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de sun subordinea Rusiei. Patriarhul Kirill al Rusiei a discutat, vineri, la Istanbul, cu patriarhul Constantinopolului Bartolomeu despre eforturile conducerii Ucrainei de a obţine autocefalia pentru întreaga biserica ortodoxă ucraineană, care ascultă încă în cea mai mare parte de Moscova. Cererea iniţiată de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a fost aprobată în aprilie 2018 de Rada de la Kiev.

Ucrainenii îşi întemeiază cererea pe argumente de „securitate naţională”, pe fondul conflictului din estul ţării, provocat de aspiraţii separatiste sprijinite de Moscova.

Moscova se opune acestei tentative, dar, potrivit mitropolitului Emanuel al Parisului, prezent la discuţiile de vineri, Patriarhul Bartolomeu l-a informat pe Kiril că „examinează încă din aprilie căile” pentru a acorda autocefalia bisericii ortodoxe. Potrivit lui Emanuel, „nu există, în acest moment, cale de întoarcere”.

Patriarhul Bartolomeu are dreptul exclusiv de a emite un „tomos al autocefaliei”, chiar dacă nu este propriu-zis liderul tuturor ortodocşilor, cum este Papa în cazul catolicilor. Pentru Biserica Ortodoxă Rusă şi pentru prestigiul regional al Rusiei, „plecarea” Bisericii Ortodoxe Ucrainene ar fi o lovitură puternică.