Analiză. Europa poate răsufla momentan uşurată după ce tabăra anti-UE nu a ieşit învingătoare în alegerile din Olanda

Analiză. Europa poate răsufla momentan uşurată după ce tabăra anti-UE nu a ieşit învingătoare în alegerile din Olanda

Premierul liberal Mark Rutte

Victoria liberalului Mark Rutte în legislativele din Ţara Lalelelor  dă o gură de oxigen partidelor principale din Europa, în special din Franţa şi Germania, unde se aşteaptă ca naţionaliştii să aibă un impact mare în alegerile din acest an.

Premierul liberal olandez Mark Rutte, care l-a învins fără probleme pe rivalul său de extremă-dreapta Geert Wilders la alegerile legislative de miercuri, spre marea uşurare a Europei, a spus că victoria sa este una împotriva „populismului de proastă calitate“, transmite AFP.
 
Partidul Popular pentru Libertate şi Democratie (VVD), condus de premierul Mark Rutte, a câştigat alegerile în Olanda, obţinând 33 de mandate de parlamentar din 150 de locuri, faţă de doar 20 de mandate cât are Partidul de extremă dreapta PVV al lui Geert Wilders care rămâne deocamdată izolat pe scena politică.
 
Liderii europeni, salută rezultatul
 
Rezultatele alegerilor din Olanda au provocat o adevărată uşurare în Europa. Preşedintele francez Francois Hollande a spus că este „o victorie împotriva extremismului“. „Valorile deschiderii şi respectului faţă de celălalt şi credinţa în viitorul Europei sunt singurul răspuns veritabil la pulsiunile naţionaliste şi de izolare care există în lume“, a adăugat el. 
 
Preşedintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat la rândul său rezultatul, spunând că este „un vot pentru Europa şi împotriva extremismului“. 
 
Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe Mark Rutte pentru a-l felicita. „Aştept să continuăm colaborarea ca prieteni, vecini şi europeni“, i-a spus Merkel lui Rutte, potrivit purtătorului de cuvânt al cancelarului german. 
 
Încep negocierile de formare a unei coaliţii de guvernare
 
Acum, Mark Rutte se pregăteşte să demareze, joi seara, un lung proces de negocieri în vederea formării unei coaliţii.
 
Sistemul electoral olandez aproape în totalitate proporţional obligă la crearea de coaliţii, iar într-un peisaj atât de fragmentat formarea viitorului guvern ar putea dura luni. Recordul de până acum este de 208 zile. 
 
CDA şi D66 sunt parteneri naturali pentru liberali, însă o astfel de coaliţie ar avea nevoie de un partid suplimentar pentru a obţine majoritatea de 76 de mandate. Privirile sunt îndreptate spre creştini şi protestanţii, însă ecologiştii ar putea juca de asemenea un rol important. 
 
Dând asigurări că ar fi vorba de un „success“, Wilders deja s-a poziţionat în cursul nopţii în perspectiva negocierilor lungi care vor începe, declarându-se dispus să guverneze „dacă acest lucru este posibil“, deşi toate celelalte partide au exclus o astfel de colaborare. 
 
„Dacă acest lucru nu va merge, vom susţine guvernul acolo unde este necesar, asupra chestiunilor la care ţinem“, a adăugat el. 
 
Miercuri, la ieşirea de la urne, Geert Wilders îşi reiterase promisiunea că, în cazul în care va câştiga scrutinul, va organizeze un referendum pe tema ieşirii ţării sale din UE. „Dacă voi câştiga, va avea loc un referendum (împotriva UE — n.r.), pentru că am dat banii noştri unor ţări străine. Vom recupera Olanda pentru olandezi“, a declarat liderul Partidului Libertăţii (PVV, antiislam şi eurosceptic), care a votat la Haga. 
 
DENK, partidul fondat de doi deputaţi turci, intră pentru prima oară în legislativ 
 
Partidul DENK, fondat de doi deputaţi turci, a înregistrat miercuri primul succes electoral în Olanda, câştigând trei mandate în viitorul parlament, după numărarea aproape în totalitate a buletinelor de vot, transmite DPA. 
 
 "Noua Olandă a câştigat astăzi o voce în camera inferioară", a declarat liderul formaţiunii, Tunahan Kuzu. El şi-a exprimat speranţa că, după încheierea numărării buletinelor la Amsterdam şi Rotterdam, partidul său va obţine un plus de mandate.
 
DENK a fost înfiinţat de Tunahan Kuzu şi Selcuk Ozturk după plecarea lor în 2014 din grupul parlamentar al Partidului Laburist (PvdA).
 
Potrivit lui Kuzu, DENK îşi propune să combată "xenofobia în creştere" pe scena politică olandeză, cu referire clară la liderul populist Geert Wilders.
 
Mesajul DENK a fost unul de "toleranţă (...) un răspuns împotriva urii, pentru solidaritate şi acceptare reciprocă", a afirmat el.
 
Succesul DENK a fost însă umbrit de criticile formulate de preşedintele camerei inferioare a parlamentului, Khadija Arib, de origine marocană, faţă de lipsa de reacţie a lui Kuzu la declaraţiile preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan în conflictul diplomatic dinaintea alegerilor.
 
"Mi-ar fi plăcut să-l văd de liderul DENK, dl Kurzu, distanţându-se de comentariile lui Erdogan. Alegaţiile potrivit cărora suntem rămăşiţe ale naziştilor şi fasciştilor sunt inacceptabile", a declarat Arib, într-o declaraţie la un post de radio, miercuri, în ziua alegerilor. 

 
citeste totul despre: