Analiză. Criza diplomatică dintre Europa şi Turcia este alimentată intenţionat de Erdogan pentru a câştiga referendumul care-i sporeşte puterea

Criza diplomatică dintre Turcia şi mai multe state europene este alimentată intenţionat de Ankara, pentru a-i convinge alegătorii din diaspora turcă din nordul Europei, în număr de aproape  4 milioane de persoane,  dar şi electoratul din Turcia să susţină controversatul referendum al lui Erdogan.

Preşedintele Erdogan pare hotărât să exploateze agitaţia stârnită cu o lună înainte de referendum. Iar guvernul turc nu are nici un interes în soluţionarea conflictului, deoarece ştie că are de câştigat din asta. 

Politicianul turc Tuna Beklevic, şeful campaniei pentru „Nu“, deci care se opune reformelor constituţionale propuse, a descris evenimentele ca fiind „furtuna perfectă“. Disputa cu Europa este exact ce aştepta Erdogan. 

Beklevic se teme că scandalul va mobiliza alegătorii naţionalişti. Ceea ce i-ar putea oferi lui Erdogan cu exact cele 2 până la 3 puncte procentuale, care vor decide în cele din urmă la referendum, mai spune politicanul turc citat de  „Der Spiegel“.

Analistul politic turc Samim Akgönül spune că aceast război diplomatic este alimentat intenţionat de Erdogan. În parte pentru a-i convinge alegătorii din diaspora turcă din nordul Europei, formată din circa 4 milioane de persoane, în principal, în Germania, Franţa şi Ţările de Jos.

Dar este vorba, mai ales, despre electoratul din Turcia. După mişcarea de protest de la Parcul Gezi, din vara anului 2013, preşedintele turc a înţeles că are de beneficiat de pe urma crizelor. De data aceasta, el stimulează filonul anti-occidental al unei părţi a electoratului.

Paradoxul este că, în conformitate cu starea de urgenţă de după lovitura de stat eşuată din iulie 2016, campania electorală este interzisă în afara teritoriului turc.

 Această dispoziţie a fost iniţial gândită contra susţinătorilor HDP, partidul de opoziţie pro-kurd. Iată că acum, Erdogan şi AKP îşi încalcă propriile reguli, spune analistul turc pentru L'Express.

Guvernele europene au criticat încercarile lui Erdogan de atingere a libertăţilor omului, încă de la tentativa eşuata de lovitură stat, organizată anul trecut, în vară împotriva sa.

De atunci, Erdogan a lichidat opoziţia politică, precum şi jurnalişti, academicieni şi societatea civila. Aproximativ 140 de ziare şi televiziuni au fost închise, peste 41.000 de oameni au fost arestaţi, iar circa 100.000 de oameni care munceau în serviciile publice au fost concediaţi.

Turcia, care este membru NATO, a băgat la închisoare mai multi jurnalişti decât orice altă ţară în 2016, potrivit Comitetului pentru Protecţia Jurnalistilor.

Cei care critică acest referendum al lui Erdogan spun că este antidemocratic şi că acesta ar arăta drumul clar al preşedintelui către autoritarism.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat săptămâna trecută că abordarea Turciei legată de democraţie şi respectarea statului de drept este „foarte problematic“ pentru viitoarea cooperare a acestei ţări cu Uniunea Europeană.

UE ştie că Preşedintele Recep Tayyip Erdogan nu mai doreşte ca ţara sa să adere. Erdogan ştie şi el că UE ştie acest lucru, dar a tot aşteptat ca Bruxelles-ul să anunţe suspendarea discuţiilor. Însă UE nu a vrut să-i facă o asemenea favoare. 

UE nu poate împiedica desfiinţarea democraţiei în Turcia, dar trebuie să reacţioneze. Şi nu există nici o alternativă la a se pune punct, şi din punct de vedere formal, negocierilor de aderare cu Turcia".

Ministrul german de Interne: Erdogan vrea să pozeze în victimă

Ministrul de Interne german, Thomas de Maiziere, a acuzat, marti, guvernul turc că  încearcă prin „provocările“ sale împotriva Europei să pozeze „în victimă“, pentru a influenţa rezultatul referendumului asupra extinderii puterilor şefului statului turc.

  Ultimele critici ale puterii turce „sunt absurde“ şi „nu au decât un ţel, să plaseze Turcia în poziţia de victimă, pentru a suscita o mişcare de solidarizare din partea celor care poate că se arată critici“ la adresa obiectivului referendumului din 16 aprilie, a declarat Thomas de Maiziere pentru presa de la Berlin.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a multiplicat atacurile la adresa Germaniei, mai ales după interzicerea de către autorităţi locale germane a o serie de manifestaţii în susţinerea sa. El a acuzat Berlinul de „practici fasciste“ şi l-a criticat luni pe cancelarul federal Angela Merkel, Germania găzduind, în opinia sa, militanţi ai cauzei kurde şi presupuşi pucişti implicaţi în lovitura de stat eşuată din 15 iulie anul trecut din Turcia.

„Aceste acuzaţii sunt fără fundament. Atunci când o ţară-terţă caută să aibă influenţă politică aici, acest lucru ar trebui să ne alarmeze“, a replicat ministrul german de interne.

El i-a reproşat Turciei că „discreditează Germania prin comparaţii cu nazismul lipsite de respect“ şi caută „să alimenteze conflictele intraturce“ de pe teritoriul german, în condiţiile în care în Germania trăieşte o comunitate turcă de circa 3 milioane de oameni, dintre care 1,4 milioane sunt eligibili să voteze la 16 aprilie.

„O spun foarte clar, existe limite foarte clare pentru toleranţa mea“, a avertizat ministrul, care a criticat şi o reuniune electorală pro-Erdogan desfăşurată în urmă cu o săptămână la Hamburg (nord), în timpul căreia şeful diplomaţiei turce Mevlut Cavusoglu a fost văzut făcând salutul organizaţiei „Lupii Gri“, mişcare naţionalistă turcă radicală, considerată în Germania periculoasă de către serviciile de informaţii interne.

De Maiziere a reiterat că personal „nu este favorabil“ ideii ca astfel de campanii electorale pentru scrutinuri din străinătate să se desfăşoare în Germania, adăugând că „acest lucru este valabil în special“ când scrutinul în chestiune „vizează să valideze o evoluţie îndepărtată de concepţia noastră de pluralism şi democraţie“. 

Noi atacuri la adresa Olandei

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a lansat marţi noi acuzaţii la adresa Olandei şi a declarat că se cunoaşte „personalitatea atât de perversă“ a olandezilor „de la masacrarea a 8.000 de bosniaci în Srebrenica“ (oraş în Bosnia-Herţegovina) în 1995, informează AFP.

 „Cunoaştem Olanda şi pe olandezi de la masacrul din Srebrenica. Le cunoaştem caracterul, personalitatea lor atât de perversă de la masacrarea a 8.000 de bosniaci. O cunoaştem bine“, a declarat Erdogan într-un discurs la Ankara, transmis în direct de postul NTV.

Recep Tayyip Erdogan a estimat că o victorie a taberei „da“ la referendumul privind reforma Constituţiei turce ar fi cel mai bun răspuns dat „inamicilor“, pe fondul tensionării relaţiilor Ankarei cu unele state din Europa Occidentală care au anulat mitinguri organizate de Turcia înaintea consultării populare din 16 aprilie.

„Referendumul din 16 aprilie va fi cel mai bun răspuns dat inamicilor Turciei“, a afirmat preşedintele turc, care le-a cerut conaţionalilor să voteze în favoarea extinderii puterilor sale. „Vom lucra mai mult în ceea ce priveşte măsurile împotriva Olandei. Aceste erori nu vor fi soluţionate cu scuze, avem mai multe de făcut“, a adăugat el.

În replică, prim-ministrul olandez Mark Rutte a apreciat că declaraţiile lui Erdogan referitoare la Srebrenica reprezintă „o falsificare dezgustătoare a istoriei“.

„Erdogan continuă să învenineze situaţia. Nu ne vom coborî la acest nivel. Este neobişnuit şi total inacceptabil“, a adăugat Rutte.