ANALIZĂ Turcia riscă „o lungă perioadă de instabilitate” VIDEO

Rezultatul votului de duminică privind modificarea Constituţiei Turciei „anunţă o lungă perioadă de instabilitate”. Mii de persoane au protestat, luni seară, pe străzile Istanbulului pentru a contesta rezultatul referendumului privind extinderea prerogativelor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Opoziţia va lansa un apel pentru a obţine anularea rezultatelor referendumului constituţional la Înalta Comisie Electorală.

„Ceea ce contează este că preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a câştigat şi va putea să conducă prin intermediul unui sistem prezidenţial autarhic”, scrie cotidianul grec, care adaugă „nu putem ignora mica diferenţă de voturi ( pentru şi împotriva modificării Constituţiei), contestaţiile opoziţiei şi înfrângerea pe care Erdoğan a suferit-o în marile oraşe”. 

„E suficient să aruncăm o privire pe harta voturilor care arată în mod clar două Turcii – una pe coastă, marile centre urbane şi kurzii, şi cea de-a doua formată din restul ţării”.

„După referendum, Turcia se poate găsi foarte uşor în pragul războiului civil”, şi „că pentru megalomania Sultanului nu există nicio supapă de siguranţă“, consideră ziarul grecesc.

Optimiştii speră că această victorie fragilă a lui Erdoğan la referendum „poate avea influenţa şi consecinţa ca acesta să fie moderat şi rezonabil”, dar „evenimentele recente ar fi trebuit să-i convingă pe toţi că orice mişcare adversă va împinge ţara într-o conducere tot mai autarhică şi, de multe ori, şi într-o conducere paranoică”, scrie publicaţia.

 „Oficialii europeni şi americani şi-ar fi dorit o victorie curată a acestuia, nu pentru că le este simpatic sau că se pot înţelege uşor cu el, ci pentru că se tem de destabilizarea Turciei, şi, totuşi, după cum dovedeşte realitatea, acesta va fi scenariul principal în următorii ani”, conchide „Kathimerini”.

Kristina Brakel de la fundaţia Böll din Istanbul a declarat pentru DW că procesul de polarizare al societăţii va continua după acest referendum .

 „Îl observăm deja de mai mulţi ani, iar guvernul de la Ankara l-a accentuat. La Istanbul, Ankara şi Izmir - în oraşele care au succes pe plan economic - majoritatea electoratului a votat împotriva modificărilor constituţionale propuse de Erdogan. În acest context, referendumul poate fi interpretat şi ca o revoltă a săracilor împotriva celor prosperi“, spune analista .

„Rezultatul referendumului a demonstrat din nou ceea ce am observat şi la scrutinul parlamentar din iulie 2015: Sistemul se dezmembrează. Ceea ce se întâmplă acum reflectă încercările disperate ale lui Erdogan şi ale aliaţilor săi de a se crampona de putere. Rezultatul referendumului extinde puterea lui Erdogan, dar în spatele acestei faţade, sistemul se clatină. Pe termen lung, aceasta nu e calea spre succes.

Numărul acestor susţinători scade. Pe de-o parte, aproximativ 30 la sută dintre turci fac parte din electoratul de bază al lui Erdogan. Pe de altă parte, există turci care l-au votat pe Erdogan la ultimele alegeri, dar au optat împotriva proiectelor sale la referendum. Nu înseamnă neapărat că nu-l vor alege pe Erdogan la următorul scrutin. Unul dintre motivele principale e însă lipsa unor alternative viabile.

Dacă opoziţia va reuşi să impună o alternativă credibilă de centru-dreapta - iar şansele cresc - va fi greu pentru Erdogan. Dar probabil nu atât de greu încât să ne aşteptăm să piardă puterea“, mai spune Brakel.

„Dar, chiar dacă pilonii sistemului se clatină, Erdogan e suficient de abil să-i stabilizeze, de pildă prin extinderea prerogativelor prezidenţiale. În aceste condiţii nu e atât de afectat de scăderea popularităţii partidului său“, susţine analista.  

Peste cinci ani, crede Brakel, „Turcia va fi mai instabilă decât acum, cu o societate şi mai scindată. Cu mari probleme economice sau cel puţin cu o creştere economică insuficientă pentru a atinge obiectivul lui Erdogan de înscriere printre primele zece economii ale lumii. Pe plan extern, Turcia va fi tot mai izolată, înconjurată doar de prieteni de conjunctură. Probabil că Erdogan va fi în continuare în fruntea statului, dar se va folosi de măsuri represive tot mai dure pentru a se menţine la putere“.

Mii de persoane au contestat, la Istanbul, rezultatul votului 

Cel puţin 2.000 de persoane au coborât luni seară pe străzile Istanbulului pentru a contesta rezultatul referendumului privind extinderea prerogativelor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, victorios în ajun cu o scurtă majoritate, relatează AFP. 

 "Împreună împotriva fascismului", au scandat vreo 2.000 de persoane care au defilat pe străzile cartierului Kadikoy, pe malul asiatic al Istanbulului, îndreptându-se spre sediul Înaltului Consiliu Electoral (YSK). Aproape o mie de persoane s-au adunat în acelaşi timp la Besiktas, pe malul european, un alt cartier profund laic şi anti-Erdogan al metropolei turce.

Rezultatul scrutinului, câştigat cu 51,4% din voturi, a fost imediat contestat de principalele două partide ale opoziţiei, CHP (social-democrat) şi HDP (prokurd), care au denunţat "manipulări" în timpul scrutinului, făcând cunoscută intenţia lor de a cere renumărarea voturilor.

În cauză, decizia YSK de a considera valabile buletinele fără ştampila oficială a autorităţilor electorale. Opoziţia consideră că este o manevră ce a făcut posibilă o serie de fraude.

La Besiktas, manifestanţii au agitat pancarte pe care se putea citi "Noi avem dreptate, „nu“ va câştiga".

În cursul defilării ei au scandat <<nu s-a terminat cu „Nu“>> şi <<„Nu“ a câştigat>>, sloganuri care circulă masiv pe reţelele sociale.

Pe străzile pe unde au trecut manifestanţii, oamenii au ieşit la ferestrele apartamentelor, lovind în cratiţe cu obiecte de bucătărie, în semn de solidaritate.

Poliţia a rămas în general discretă în cursul acestor manifestaţii, avertizând împotriva folosirii unor sloganuri injurioase.

Alte manifestaţii de acelaşi fel, mai reduse numeric, au avut loc peste tot în Turcia. Mass-media locale au informat că 13 persoane au fost arestate în a Antalya, în sudul ţării. 

Reprezentanţii Partidului Popular Republican (CHP) vor lansa un apel pentru a obţine anularea rezultatelor referendumului constituţional la Înalta Comisie Electorală (YSK), după ce şi observatorii internaţionali denunţă că până la 2,5 milioane de voturi ar fi fost manipulate, transmite Reuters.

Vicepreşedintele CHP, Bulent Tezcan, va înregistra apelul, luni, la ora locală 14.30 (14.30 ora României) la sediul YSK din Ankara.

Anterior, opoziţia seculară a cerut anularea rezultatelor referendumului şi a ameninţat că va ajunge la Curtea Europeană petru Drepturile Omului.

Comisia electorală a încălcat legea, susţine Uniunea barourilor

Decizia de ultim moment a Comisiei electorale turce de a permite folosirea de buletine de vot neştampilate în referendumul de duminică a fost în mod clar nelegală, a împiedicat înregistrarea corectă a voturilor şi este posibil să fi influenţat rezultatele referendumului, a anunţat Uniunea asociaţiilor de barouri din Turcia, într-un comunicat citat marţi de Reuters. 

 "Prin această decizie ilegală, responsabilii secţiilor de votare au fost făcuţi să creadă în mod eronat că utilizarea de buletine de vot neştampilate este adecvată", se arată într-o declaraţie a Uniunii difuzată luni seara târziu.

"Anunţul comisiei electorale, care este clar împotriva legii, a dus la nereguli şi a împiedicat o înregistrare a voturilor care să poată duce la depistarea neregulilor", subliniază organizaţia avocaţilor turci, care îndeamnă comisia să dea curs responsabilităţilor sale constituţionale şi să examineze plângerile. 

Erdogan le recomandă observatorilor europeni "să stea la locul lor"

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a respins luni seara criticile observatorilor OSCE cu privire la referendumul de duminică şi şi-a reiterat declaraţii cu privire la organizarea unor referendumuri atât pe tema aderării Turciei la Uniunea Europeană (UE), cât şi a reintroducerii pedepsei cu moartea, relatează The Associated Press.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut luni reprezentanţilor OSCE şi ai Consiliului Europei, care au monitorizat referendumul constituţional de duminică din Turcia privind sporirea prerogativelor prezidenţiale, "să stea la locul lor", după ce au publicat un raport preliminar critic, potrivit AFP. 

 "Ei pregătesc un raport pe placul lor (...)", a lansat Recep Tayyip Erdogan în timpul unui discurs la palatul prezidenţial din Ankara, recomandându-le "să stea la locul lor". "...Nu vom ţine cont de niciun raport pe care îl veţi pregăti", a adăugat el, în condiţiile în care OSCE şi Consiliul Europei au estimat că referendumul a fost desfăşurat în condiţii inechitabile.

Reprezentantul austriac din misiunea de observare a Consiliului Europei, Alev Korun, a declarat că există suspiciuni cu privire la până la 2,5 milioane de voturi înregistrate în referendumul constituţional, iar aceste nereguli ar fi putut să încline balanţa electorală spre tabăra favorabilă extinderii puterilor preşedintelui Erdogan, transmite Reuters.

Erdogan a adoptat, de asemenea, un ton ferm faţă de Uniunea Europeană, invocând organizarea unui referendum pentru a decide continuarea sau nu a negocierilor de aderare a Turciei la UE.

"Ei ne fac să aşteptăm la uşa Uniunii Europene de 54 ani, nu-i aşa ? (...) Vom putea merge în faţa poporului nostru şi vom asculta decizia sa", a declarat Recep Tayyip Erdogan în cursul acestui discurs virulent la palatul prezidenţial.

Relaţiile dintre Ankara şi UE s-au tensionat puternic în ultimele luni, preşedintele turc acuzându-i pe unii lideri europeni de recurgerea la "practici naziste" după anularea unor mitinguri pro-Erdogan, în special în Germania şi Olanda.

"Uniunea Europeana ameninţă să îngheţe negocierile. La drept vorbind, aceasta nu este foarte important pentru noi. Să ne comunice decizia lor!“, a adăugat preşedintele turc.

De asemenea, el a reiterat faptul că ar aproba reintroducerea pedepsei cu moartea în cazul unui vot în acest sens în parlament, în caz contrar se va organiza un referendum pe această temă.

Comisia Europeană cere o "anchetă transparentă" asupra neregulilor 

Comisia Europeană a făcut apel marţi la Turcia să investigheze "presupusele nereguli" produse în cursul referendumului de duminică privind întărirea prerogativelor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

 "Cerem autorităţilor turce să evalueze cu mare atenţie următorii paşi şi să încerce să obţină cel mai larg consens naţional posibil după referendum", a declarat la conferinţa de presă de marţi purtătorul de cuvânt al executivului european Margaritis Schinas.

"Cerem de asemenea autorităţilor să lanseze o anchetă transparentă asupra presupuselor nereguli", a adăugat el, evocând relatările observatorilor internaţionali şi decizia comisiei electorale de a permite folosirea de buletine neştampilate. 

Şi Washingtonul a îndemnat luni Guvernul turc să apere drepturile şi libertăţile fundamentale, în contextul în care autorităţile turce lucrează la soluţionarea rezultatelor contestate ale referendumului de duminică pe tema sporirii puterilor preşedintelui Rece Tayyip Erdogan, relatează The Associated Press.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Mark Toner, a subliniat îngrijorările exprimate de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a monitorizat referendumul turc, duminică, asta după ce preşedintele american Donald Trump, îl felicitase pe Recept Erdogan pentru victoria în referendum. 

Toner a evocat luni nereguli atât la vot, cât şi în campania care a condus la un ”teren de joc inegal” pentru tabăra ”nu”.

Starea de urgenţă prelungită cu trei luni 

Consiliul turc de Securitate Naţională, condus de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, s-a pronunţat luni pentru o nouă prelungire cu trei luni a stării de urgenţă în vigoare după puciul eşuat din iulie. 

 Decizia a fost luată cu două zile înainte ca măsura să expire, la o zi după victoria "da" la referendumul privind extinderea prerogativelor preşedintelui Erdogan.

"Pentru asigurarea continuităţii măsurilor de protejare a democraţiei, principiilor statului de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor, s-a hotărât să se recomande extinderea stării de urgenţă", a informat Consiliul de Securitate într-un comunicat.

Starea de urgenţă a mai fost prelungită de două ori, în octombrie şi ianuarie, după ce a fost promulgată pe 20 iulie, la cinci zile după tentativa de puci.

Peste 47.000 de persoane au fost arestate în bază stării de urgenţă, iar zeci de mii de angajaţi din sectorul bugetar şi-au pierdut locul de muncă, fapt ce a provocat critici aspre din partea Occidentului.