Alegeri în Turcia - Se conturează o dezamăgire pentru Erdogan. AKP nu are majoritate parlamentară absolută

Erdogan nu va avea majoritate parlamentară

Primele rezultate ale alegerilor parlamentare din Turcia au fost oferite la televiziunile de la Istanbul, iar partidul preşedintelui Erdogan e pe cale să piardă majoritatea parlamentară absolută care i-a asigurat liniştea la guvernare timp de 13 ani.

Alegeri în Turcia. Partidul pro-kurd HDP, supriza testului electoral

UPDATE AKP, formaţiunea din care provine şi Erdogan, a obţinut 41% din voturi, adică 259 de locuri în noul legislativ (dintr-un total de 550), potrivit cifrelor înaintate de televiziunile din Turcia, după numărarea voturilor din 98% din secţii. 

Partidul kurd HDP a trecut de pragul de 10% necesar intrării în parlament, după ce a obţinut 12,5%. 78 de deputaţi va avea această formaţiune în noul legislativ. 

Alte două mari partide au obţinut un număr considerabil de mandate. Partidul Republican al Poporului a obţinut 25,5% din voturi (131 de mandate), în timp ce Partidul Acţiunii Naţionaliste a strâns 16,5% din preferinţele electoratului (82 de mandate).

Potrivit BBC, televiziunile din Turcia au publicat primele rezultate parţiale ale alegerilor parlamentare, iar partidul AKP al lui Erdogan ar avea 43,6%.

În acelaşi timp, partidul pro-kurd HDP e aproape de a ajunge 10%, asigurându-şi scaune în legislatură pentru prima oară în istorie. Dacă vor fi confirmate, rezultatele vor încheia "domnia" absolută de 13 ani a AKP şi va înterupe, cel puţin temporar, planurile lui Erdogan de a-şi spori puterile.

Preşedintele Erdogan, care a devenit prim-ministru pentru prima oară în 2003, dorea să aibă o majoritate absolută pentru a transforma Turcia în republica prezidenţială, sporindu-şi astfel puterile sale.

Alegeri în Turcia - urnele deschise de dimineaţă

Urnele s-au deschis duminică dimineaţă în Turcia, unde sunt aşteptaţi cei 54 de milioane de cetăţeni cu drept de vot. Alegerile parlamentare reprezintă însă un important test pentru Recep Tayyip Erdogan, primul de când a lăsat conducerea guvernului şi a preluat preşedinţia, în vara anului trecut. Obţinerea unei majorităţi absolute în parlament, ceea ce i-ar permite şi formarea unui guvern exclusiv AKP (Partidul Justiţie şi Dezvoltare, la a cărui conducere Erdogan nu a renunţat nici după ce a devenit preşedinte), este esenţială pentru atingerea scopurilor „sultanului” Erdogan, care vrea, printre altele, o reformă constituţională ce i-ar conferi şi mai multe puteri. 

AKP, cu o platformă electorală adânc înrădăcinată în islam, are şanse considerabile de a obţine totuşi o majoritate simplă. În acest caz, guvernul s-ar forma după înfiinţarea unei coaliţii, situaţie în care demersurile lui Erdogan pentru transformarea Turciei într-o republică prezidenţială mai degrabă decât una parlamentară, aşa cum este în prezent, nu s-ar putea materializa. 

„Erdogan ţinteşte puterea absolută. Deja, puterile în stat abia sunt separate, din moment ce preşedinţia controlează justiţia, poliţia şi serviciile secrete. Vrea să forţeze şi mai mult. Erdogan se vede întruchiparea istoriei Turciei”, explică Jean Marcou, expert în Turcia şi profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Grenoble. 

Citeşte totul despre alegerile din Turcia în acest articol şi implicaţiile pe care le-ar avea o majoritate pro-Erdogan în regiune. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/povestea-controversata-a-dictatorului-turc" target="_blank">View the story "Povestea controversată a dictatorului turc" on Storify</a>]