Acord între partidele antisistem Mişcarea Cinci Stele şi Liga în Italia asupra unui program şi unui premier

Italia, a treia economie a zonei euro, se afla pe punctul de a-şi lăsa destinul pe mâinile a două partide anti-sistem şi eurosceptice. Mişcarea de 5 stele (M5S) şi Liga au ajuns la un acord de guvernare .

 Luigi Di Maio, tânărul lider al M5S, şi şeful formaţiunii de extremă-dreapta, Liga, Matteo Salvini vor fi primiţi, luni, la Palatul prezidenţial Quirinal, unde au prezentat detaliile acestui acord şi au înaintat numele viitorului premier.

Acest prim-ministru este necesar să fie validat de şeful statului, care ar putea să-i anunţe nominalizarea zilele următoare.

Acesta ar fi ”un politician şi nu un tehnocrat”, anunţa Di Maio la finalul celei de a doua zi de negocieri, la Milano, cu omologul său din cadrul Ligii Matteo Salvini şi principalii lor ”locotenenţi”.

Potrivit presei, candidatul la conducerea celei de a treia economii a zonei euro ar urma să fie o ”terţă persoană”, care nu aparţine nici Ligii  şi nici M5S.

Ea ar urma de asemenea să fie o autoritate pe plan internaţional şi să fie în măsură să asigure o compatibilitate între Bruxelles şi tonul eurosceptic al viitorului Executiv.

Printre numele vehiculate se numără: economistul Guido Tabellini, 62 de ani, diplomatul Elisabetta Belloni, în vârstă de 59 de ani, actualul secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, Michele Geraci, 50 de ani, profesor de economie la Universitatea Shanghai din New York sau preşedintele companiei italiene de constructii navale Fincantieri, Giampiero Massolo, în vârstă de 63 de ani.

Conform Constituţiei italiene, miniştrii sunt numiţi de Preşedintele Republicii la propunerea şefului guvernului desemnat.

Se obişnuieşte ca acesta din urmă să accepte iniţial propunerile „cu rezervă“. După o serie de consultări pentru formarea echipei sale, se întoarce la palatul prezidenţial pentru a fi numit oficial.

Compromisul, obţinut greu

La 70 de zile după alegerile legislative, care nu au reuşit să dea o majoritate clară în Parlament, cele două părţi au găsit puncte de convergenţă pentru a forma primul guvern anti-sistem în Italia şi chiar în Europa de Vest.

M5S a fost iniţial un partid populist, de orientare stânga şi a fost fondat în anul 2009 de Bebbe Grillo, un umorist, care spunea lucrurilor pe nume. În anul 2010 a participat pentru prima dată la alegeri, iar în anul 2013 a obţinut deja 25,5% din sufragii, devenind cel mai mare partid din Italia. În anul 2016 candidatul M5S a câştigat primăria Romei.

 Dintr-un partid de protest, anti-elitist M5S a devenit o forţă determinantă a politicii italiene. După ce Luigi di Maio a devenit anul trecut preşedintele partidului, acesta a încercat să mai nuanţeze linia politică a M5S, apropiind-o mai mult de centrul eşichierului politic. 

Astfel, M5S a abandonat discursul radical antieuropean, iar după câştigarea alegerilor, Luigi di Maio s-a grăbit să-i liniştească pe oamenii de afaceri că nu intenţionează să scoată Italia din Uniunea Europeană şi nici din zona euro. Potrivit opiniei experţilor, secretul succesului obţinut de M5S în alegeri nu a fost antieuropeanismul, ci promisiunea venitului minim garantat.

De asemenea şi Liga Nordului a adoptat o conduită mai moderată în urma rezultatelor bune obţinute în alegeri. Preşedintele partidului, Matteo Salvini a renunţat şi acesta la ieşirea din UE şi din zona euro. Aceasta ne demonstrează că prioritatea partidului în viitor nu va fi politica faţă de UE, ci introducerea impozitului unic de 15%, precum şi reformele învăţământului, a justiţiei şi a sistemului de pensii.

Ajungerea la un acord guvernamental nu a fost un lucru simplu între Liga, o formaţiune populistă care a promis în campanie reduceri masive de impozite şi M5S, mai ambivalentă faţă de Uniunea Europeană şi votată în Sud pentru că a promis un venit minim garantat.

Potrivit presei, M5S a acceptat să amâne introducerea venitului minim garantat până în 2019, iar Liga a fost deacord cu reconfigurarea cotei unice de 15%. Cele două formaţiuni au convenit şi asupra revizuirii reformei care urma să crească treptat vârsta de pensionare. În prezent aceasta este la 66 de ani şi şapte luni şi este aşteptat să crească la 67 în 2019.