Coreea de Nord deţine până la 60 de bombe nucleare şi are al treilea arsenal chimic din lume, potrivit unui raport al armatei SUA
0Potrivit unui raport al armatei americane publicat luna trecută Coreea de Nord deţine până la 60 de bombe nucleare şi este al treilea posesor de arme chimice din lume.
Raportul publicat în iulie de armata americană şi intitulat „Tacticile nord-coreene” are 332 de pagini şi conţine informaţii despre strategii, trupe, tipuri de arme şi capacităţile războiului electronic. Acesta arată că ţara izolată nu va renunţa la stocurile sale de armament, scopul lor fiind descurajarea altor naţiuni să forţeze o schimbare de regim în Coreea de Nord.
„Posesia unul arsenal nuclear şi dezvoltarea tehnologiei de rachete sunt încercări de a se asigura că puteri externe nu vor interfera cu afacerile sale interne de teama unor represalii nucleare”, relatează raportul, potrivit Anadolu Agency.
Potrivit raportului Coreea de Nord are între 2.500 şi 5.000 de tone de arme chimice -circa 20 de tipuri diferite, inclusiv agenţi neurotoxici precum sarin.
„Estimările privind numărul armelor nucleare sunt între 20 şi 60 de bombe şi o capacitate de a produce şase noi dispozitive pe an”, se arată în raport.
Armata SUA consideră că într-o situaţie de conflict Coreea de Nord va apela -cu o „mare probabilitate” la proiectile chimice, relatează Daily Mail citând agenţia Yonhap News. Totodată, e posibil ca regimul nord-coreean să fi dezvoltat arme chimice bazate pe antrax sau virusul rujeolic, notând că un singur kilogram de antrax lansat cu o rachetă de la Seul ar putea ucide 50.000 de oameni.
Coreea de Nord a dezvoltat şi capacităţi ale războiului electronic şi are peste 6.000 de hackeri care operează din ţări precum Belarus, China, India, Malaysia şi Rusia.
„Coreea de Nord poate efectua cu succes activităţi invazive specifice războiului electronic din siguranţa propriului teritoriu. Are o reţea distribuită în întreaga lume şi poate atinge ţinte de oriunde din lume, atâta vreme cât sunt conectate la internet”.
Phenianul apelează la „provocări militare de mică amploare în scopul obţinerii unor concesii diplomatice în negocieri cu Coreea de Sud, Japonia, SUA şi alte ţări”, potrivit raportului care precizează că totuşi îşi va „asuma riscuri prudente. Pe de altă parte ar putea face sacrificii practice semnificative în privinţa resurselor şi oamenilor pentru a obţine un impact psihologic major asupra inamicului.
Tacticile sunt în mare parte preluate de la fosta Uniune Sovietică, de la Rusia de azi, de la China, şi se bazează pe experienţa trecută şi observarea acţiunilor militare recente, abordarea sa fiind una „adaptată, flexibilă şi promptă”.
Un raport al ONU scurs la începutul lunii a arătat că ţara ar fi reuşit să dezvolte dispozitive nucleare suficient de mici pentru a fi ataşate la rachetele sale balistice. Serviciile de securitate din diferite ţări au avertizat ONU că e posibil ca ea să fi depăşit acest obstacol tehnic - unul din paşii-cheie necesari dezvoltării unei arme nucleare cu rază lungă de acţiune.
Ţările cu pricina, care nu au fost numite în raport, au relatat că Coreea de Nord continuă să-şi dezvolte capacităţile nucleare, în pofida faptului că a oprit testele nucleare în urma negocierilor între Donald Trump şi Kim Jong-un - momentan ajunse în impas.
În 2017, când a încetat testele, Coreea de Nord anunţa că a finalizat cursa pentru „Bomba”, declaraţie primită cu scepticism la nivel internaţional.
Ultimul test nuclear al Coreii de Nord a fost al rachetei balistice intercontinentale Hwasong-15 -care este capabilă să străbată teritoriul continental al SUA.
Coreea de Nord ar fi testat şi o bombă termonucleară în subteran care a dus la prăbuşirea parţială a muntelui de deasupra.
Experţii avertizau la acel moment că Kim nu mai trebuia decât să miniaturizeze bomba astfel încât să o poată ataşa unei rachete, şi apoi să dezvolte tehnologia de lansare cu precizie asupra unei ţinte pentru a ajunge în posesia unei arme cu care să ameninţe SUA.