Cine luptă pentru putere în Uzbekistan, deşi încă nu se ştie dacă preşedintele Karimov a murit sau nu INFOGRAFIE

Islam Karimov FOTO NBC News

Misterul asupra situaţiei preşedintelui Uzbekistanului Islam Karimov continuă, în timp ce, potrivit presei neafiliate, lupta pentru succesiune este în toi în fosta republică sovietică din Asia Centrală care va sărbători mâine 25 de ani de la declararea independenţei.

Mai multe instituţii de presă din Asia Centrală şi din Rusia scriu că preşedintele uzbec Islam Karimov a murit luni după-amiază, la vârsta de 78 de ani, în urma unui atac cerebral. Nadejda Ataeva, preşedinta Asociaţiei „Drepturile omului în Asia Centrală“, a declarat pentru agenţia de ştiri Fergana că a primit informaţii despre moartea lui Karimov din două surse: o sursă medicală şi o sursă din instituţiile de drept. Mişcarea Populară din Uzbekistan, o formaţiune de opoziţie, a afirmat la rândul ei că liderul de la Taşkent a murit în urma unui infarct cauzat de consumul în exces de alcool la un banchet organizat vinerea trecută cu ocazia întoarcerii sportivilor uzbeci de la Rio.

Fapt neobişnuit, administraţia prezidenţială uzbecă a negat imediat această informaţie, susţinând că preşedintele Karimov „este în stare gravă, dar stabilă“.

Semn al gravităţii situaţiei, Lola Karimova-Tilliaieva, fiica cea mică a lui Islam Karimov, a ţinut la rândul ei să dea asigurări că tatăl ei este în viaţă.

Potrivit ei, Islam Karimov a fost internat şi se află la reanimare din cauza unei atac cerebral survenit sâmbătă dimineaţa.

„Starea sa este considerată stabilă. Deocamdată este prea devreme pentru a face pronosticuri privind viitoarea sa stare“, a scris pe Instagram Lola Karimova-Tilliaieva, care în prezent se află la Paris, unde este ambasadoare a Uzbekistanului la UNESCO.

Întrebat dacă ştie ce se întâmplă la Taşkent, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a precizat că la Kremlin nu a parvenit niciun mesaj de confirmare a decesului preşedintelui Uzbekistanului.

Totuşi, în acest context neclar, presa rusă comentează că există o tradiţie a tăcerii şi a luptei pentru putere în fostele republici sovietice musulmane, care nu ar fi străină nici Uzbekistanului.

Cine luptă pentru succesiune

Potrivit majorităţii experţilor, succesiunea lui Karimov este pregătită cu grijă în culise, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte ocazii, întrucât dispariţia bruscă a acestei mâini de fier din Asia Centrală ar putea duce la destabilizare în ţară şi în regiune.

Lupta pentru putere ar avea loc între premierul Şavkat Mirziaev, 58 de ani, aflat în funcţie din 2003, şi ministrul de Finanţe Rustam Azimov, 57 de ani. Cei doi reprezintă două clanuri: clanul din Samarkand (Mirziaev) şi clanul din Taşkent (Azimov).

Kremlinul spune că Şavkat Mirziaev (dreapta) este omul care îi oferă informaţii despre starea lui Karimov FOTO turonzamin.org

Potrivit jurnalistului Arkadi Dubnov, un fin cunoscător al situaţiei din Asia Centrală, favorit este Mirziaev, întrucât face parte din clanul familiei Karimov, un lucru extrem de important. În schimb, Azimov face parte din clanul condus de atotputernicul şef al serviciilor secrete Rustam Inoiatov, care ar putea înclina balanţa. Dar nu-i exclus, în acelaşi timp, ca el însuşi să ţintească prima funcţie în stat. Potrivit corespondentului RBK la Taşkent, neclarităţile legate de soarta lui Karimov produc îngrijorări şi dau naştere diferitor zvonuri. În timp ce o sursă scrie că Rustam Azimov este în arest, unde ar fi fost plasat încă de luni, alta scrie a doua zi că este la serviciu.

Rustam Azimov FOTO BBC

Tradiţia tăcerii şi a luptei pentru putere

De la destrămarea Uniunii Sovietice, au murit doi foşti preşedinţi ai unor foste republici sovietice. Este vorba de Gaidar Aliev (Azerbaidjan) şi Saparmurat Niiazov (Turkmenistan). Ambele decese au fost înconjurate de zvonuri şi au rămas învăluite în mister.

Cazul Aliev

Data oficială a morţii lui Gaidar Aliev este 12 decembrie 2013, la aproape opt luni de când a apărut ultima oară în public şi a fost sprijinit în două rânduri să nu se prăbuşească. Potrivit versiunii oficiale, Aliev a fost internat de două ori - în mai şi în iulie - în Turcia, apoi transferat - în august - la Cleveland, în Statele Unite. De asemenea, el a transmis un comunicat pentru ţară - citit la 2 octombrie la televiziunea naţională - pentru alegerea fiului său Ilham la alegerile din 15 octombrie. Însă contestatarii versiunii oficiale spun că Aliev a murit, de fapt, la 30 iulie, iar comunicatul a fost o farsă. Ilham Aliev a câştigat alegerile din 15 octombrie 2003 şi conduce de atunci în stilul tatălui său.

Cazul Niiazov

În Turkmenistan, decesul lui Saparmurat Niiazov, declarat pe 21 decembrie 2006, a fost urmat de o luptă aprigă pentru putere. Potrivit legii turkmene, atribuţiile preşedintelui defunct trebuie preluate de şeful Parlamentului, la acea vreme Ovezgeldî Ataiev. Însă Ataiev a fost înlăturat prin deschiderea unui dosar penal pe numele său chiar a doua zi de la moartea lui Niiazov şi demiterea - patru zile mai târziu - din  toate funcţiile deţinute. Între timp, Gurbangulî Berdîmuhamedov fusese numit să organizeze funeraliile, un prim pas către obţinerea postului de preşedinte. În cele din urmă, Berdîmuhamedov a fost ales preşedinte în februarie 2007 şi conduce de atunci în stil autoritar.

Cum va evolua Uzbekistanul post-Karimov

„Într-o ţară de 32 de milioane de locuitori, unii speră la o perioadă de dezgheţ, aşa cum s-a întâmplat după moartea lui Stalin în 1953, alţii se tem de sosirea la putere a islamiştilor radicali, considerând că doar Karimov era în putere să-i protejeze“, apreciază jurnalistul Arkadi Dubnov.

Prin urmare, lupta pentru succesiune este şi o luptă pentru calea pe care o va urma Uzbekistanul.

Cine este Islam Karimov

Islam Karimov s-a născut la Samarkand şi a crescut într-un orfelinat. El a urcat toate scările Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pentru a ajunge în cele din urmă şeful Uzbekistanului sovietic, în 1989. El a reuşit să se menţină la putere şi după obţinerea independenţei ţării sale, în 1991.

Timp de peste 25 de ani, a condus cu o mână de fier, eliminându-şi orice rival şi orice eventual succesor. Nu a cruţat-o nici pe fiica sa cea mare, Gulnara Karimova. Considerată mult timp succesoarea tatălui său, ea fost acuzată de corupţie şi plasată în arest la domiciliu în 2013.

El a câştigat ultimul mandat de cinci ani de preşedinte în martie 2015, fiind ales cu peste 90% din voturi.

Oricare ar fi situaţia, Uzbekistanul va intra în al 26-lea an de independenţă fără un lider clar la cârmă, aşa cum a fost obişnuit până acum.