Paula Seling a lansat albumul „Poveşti de iarnă“ în direct, la Adevărul Live: „Erau mult mai liniştite sărbătorile pe vremuri“ VIDEO

Paula Seling a lansat cel mai recent album, „Poveşti de iarnă“, care va fi distribuit împreună cu ziarul „Adevărul“, la un preţ special de 9,99 lei. Artista a fost prezentă în studioul Adevărul Live, unde a povestit despre sărbătorile de iarnă, dar şi despre acest prim album de compoziţie.

Albumul conţine piesele „De-aş fi un înger“, „Inimă, tu cântă“, „Departe de soare“, „Oameni de zăpadă“ , „Doi prieteni vechi“, „Ce minune mare“, „Dimineaţa de Crăciun“, „Să scriem poezii“, „Aceste seri mai lungi“, „Rândul Lucrurilor“ şi „Să facem Rai“. 

Ziarul „Adevărul“ şi revista „Click! pentru femei“  îţi aduc cel mai nou album semnat de Paula Seling, „Poveşti de iarnă“, ce conţine piese specifice sărbătorilor. Din 21 decembrie, CD-ul „Poveşti de iarnă“ va fi disponibil în pachet special cu ziarul „Adevărul“, iar din 23 decembrie, împreună cu revista „Click pentru femei“, la preţul de 9,99 lei.

Interviu Paula Seling la Adevărul Live

„Adevărul“: Povesteşte-ne puţin albumul „Poveşti de iarnă“.

Paula Seling: Sunt tare bucuroasă că noi suntem o echipă din 2010 şi vă mulţumesc din nou pentru că mereu aţi fost alături de muzica mea. E un eveniment frumos pentru mine. A fost Eurovision 2010, a fost Eurovision 2014 şi acum este albumul „Poveşti de iarnă“, pe care l-am scris în câteva luni, începând din luna august până acum. Mă bucur tare mult că am găsit împreună această modalitate frumoasă de a-l împărţi cât mai multor români. Astăzi anunţăm cu surle şi trâmbiţe, cu mare bucurie, că albumul se lansează împreună cu ziarul „Adevărul“. E un cadou pe care eu am simţit să-l fac ascultătorilor muzicii mele şi tuturor celor care iubesc muzica ce are un mesaj pozitiv şi frumos. Mă gândesc că e un cadou frumos pentru cei dragi. E un album scris cu tot sufletul, are piese menite să-ţi modifice starea, să te facă să te gândeşti la lucruri bune, spre exemplu „De-aş fi un înger“. Acest album l-am făcut, sper eu, cu bătaie lungă, nu am respectat niciun fel de sound-uri care se cer, doar ca să fim la modă. Am vrut să aibă un mesaj care să reziste de-a lungul timpului. Îmi doresc să facem videoclipuri la fiecare dintre cele 11 piese ale albumului, dar cu siguranţă nu vom reuşi anul acesta să le facem pe toate. Este un album atât de drag mie, este primul pe care l-am scris cu creionul şi hârtia, notând toate ideile pe portativ, în faţa pianului. A fost un travaliu destul de lung, pentru că în toată această perioadă nu am mai putut face nimic altceva decât să mă gândesc la #poveştideiarnă şi la stările pe care ar trebui să le aibă. 

Aş vrea să-mi spui povestea din spatele acestor piese.

Cântecul „De-aş fi un înger“ am început să-l scriu cu foarte mult timp în urmă, dar i-am dat o formă acum două luni. Iniţial, era cu totul şi cu totul altceva, linia melodică era aproximativ aceeaşi, dar îi căutam un text frumos. Eu ştiam care trebuia să fie starea, dar îi căutam textul şi a venit. Este un text despre iubire, pentru că eu sunt de părere că tot ce ţine lumea laolaltă este iubirea. Sunt oameni care interpretează legile, şi pe cele ale iubirii, şi pe cele de zi cu zi, şi regulile lumii în care trăim după bunul plac, însă iubirea nu poate fi interpretată. Iubirea e sau nu e. Asta este singura lege care este general valabilă peste tot, şi în orice loc, şi în orice suflet. Şi acest cântec este despre iubire, pentru că atunci când iubeşti pe cineva, ţi-ai dori să-ţi poţi da fiinţa ta pentru ca acelei persoane să-i fie bine. Şi „De-aş fi un înger, te-aş ţine în braţe fără să ştii/ De-aş fi o rază, aş lumina zi şi noapte, la orice gând din viaţa ta“, cred că sunt versuri sugestive. Mai mult decât atât, partea de mijloc vorbeşte despre cum noi suntem o rotiţă în mecanismul acesta imens al lumii, despre cum fiecare dintre noi poate modifica destinul cuiva prin ceea ce face. Un zâmbet poate, la un moment dat, să modifice ceva în viitorul unui om. Dacă cineva merge supărat pe stradă şi tu îi dăruieşti un zâmbet sau poate mai mult, o îmbrăţişare, tu îi poţi schimba destinul acelui om. Şi despre asta este vorba în cântec. Şi despre minunea care se numeşte viaţă, pe care uneori uităm să o preţuim aşa cum trebuie. Şi când timpul trece şi ne dăm seama că nu-l putem da înapoi, îţi dai seama că de fapt cel mai important este să-ţi faci timp pentru oameni şi pentru cei care contează, pentru cei care te apreciază şi îţi doresc prezenţa. 

Gândiţi-vă că dimineaţa de Crăciun are un parfum aparte pentru fiecare. În momentul în care te trezeşti îţi doreşti să-ţi petreci acea dimineaţă împreună cu cei dragi. Eu îmi amintesc de atâtea dimineţi pe care mi le petreceam la bunici, dar întotdeauna pentru mine acea dimineaţă este sfântă, pentru că îmi amintesc cum mergeam la biserică, cum stăteam cu verişorii mei, atunci erau nişte zăpezi imense, mergeam la săniuş, luam cu toţii masa de Crăciun. Pentru mine dimineaţa de Crăciun este o stare, o bucurie, şi asta am încercat să surprind şi în acest cântec. 

Pentru că tot ai pomenit de sărbători. Povesteşte-mi cum era atmosfera în copilărie. Mergeai la colindat?

Bineînţeles, acolo am învăţat să colind. Dincolo de actul în sine, era şi pregătirea de dinainte, iar verişorul meu cânta la vioară şi încercam să găsim modalităţi să inserăm vioara lui, ne făceam repertoriul. Iernile erau mult mai liniştite, în primul rând nu se găseau toate aceste produse de care avem nevoie de Crăciun, nu se găseau cozonaci sau se găseau, dar erau prea scumpi, şi atunci toţi oamenii de la ţară făceau şi nimic nu se compară cu acel cozonac făcut în cuptorul de la ţară şi cu mirosul mâncărurilor pe care le găteşte bunica. Perioada pregătirilor de Crăciun, venirea cu colindul, împodobitul casei, jocurile noastre – atunci nu erau calculatoare, mergeam la săniuş şi veneam seara târziu, îmbujoraţi, erau momente când ne era prea frig să ieşim, stăteam pe lângă sobe, ne aducea bunica mere îngheţate şi le puneam pe sobă să se coacă şi mirosea în toată casă –, toate sunt nişte amintiri foarte frumoase. Erau mult mai liniştite sărbătorile pe vremuri. Eu nu mă plâng de vremurile astea, e altceva, se schimbă vremurile, dar nu poţi să nu fii nostalgic. 

În momentul de faţă găteşti pentru masa de Crăciun? 

În momentul de faţă nu am timp, azi noapte m-am întors de la Braşov şi vreau să mulţumesc publicului de acolo care m-a primit foarte frumos în două seri la rând. Au colindat cu mine. Am avut multe spectacole, am fost prin toată ţara şi mă bucur tare mult că „Poveştile de iarnă“ au fost spuse cât mai aproape de oameni, la ei acasă.

Cine te-a ajutat să faci acest album?

Înseamnă foarte mult pentru mine să vă pot spune oamenii cu care am lucrat. Piesele au fost lucrate cu nişte oameni deosebiţi, nişte muzicieni aparte, întâmplarea face că sunt şi prieteni buni de-ai mei. Încep cu Andrei Tudor care a făcut orchestraţia la piesa „De-aş fi un înger“, nu puteam să-mi închipui o orchestraţie mai potrivită, dă acea stare de basm. Mai e un prieten foarte bun de-al meu, încă din perioada adolescenţei, Călin Ionce. Apoi Norbert Covacs, am o colaborare foarte frumoasă cu cinci colege de la facultate, The Twisters. Cristian Faur este colegul meu de bancă de la facultate, este cel căruia îi dau coate să fie atent la ore şi invers. Câteva piese au fost orchestrate chiar de mine, avându-i alături pe colegii mei de trupă care au interpretat excepţional partiturile: Mădălina Pirici – vioara şi voci adiţionale, Adina Nelu - flaut şi voci adiţionale, Daniel Pirici – chitară bas, Daniel Bourosu – chitară solo, Radu Bucura – tobe. Masterul a fost făcut în Statele Unite ale Americii.

Eu trebuie să-mi amân multe examene pentru la toamnă, pentru că am fost foarte ocupată cu albumul, dar nu îmi pare rău, fiind conştientă cât de important este mesajul acestui album pentru perioada în care trăim. Am profitat foarte mult de această şcoală, tot ce am învăţat în aceşti doi ani am pus în acest album. 

Dacă ar fi să compilăm într-o frază, care ar fi mesajul albumului tău?

Iubire, lumină, sărbătoare, iarnă şi poveste.

Ce faci de sărbători?

Pe 23 decembrie avem ultimul concert de dinainte de Crăciun, eu mi-aş fi dorit foarte mult să ajung la Baia Mare, sper să mai am energia şi puterea să facem asta, pentru că totuşi încă nu avem autostrăzi, după 25 de ani, până la Baia Mare. Asta e tristeţea mea, că nu pot ajunge foarte repede acasă. Sper să ajung de Crăciun acasă. Până acum am mers acasă tot timpul. Un singur Crăciun l-am făcut în Bucureşti, singură şi mi-a ajuns, mi-am luat angajamentul ca de câte ori pot să merg acasă. De Revelion cântăm la Sibiu şi la Bistriţa.