Regizorul Gheorghe Naghi deplânge soarta filmului românesc pentru copii: „Dacă s-ar ecraniza basmele noastre, ar face coadă străinii ca să le cumpere!”

Regizorul care l-a făcut celebru, în cinematografie, pe Grigore Vasiliu-Birlic, a împlinit 84 de ani pe 18 august. Lăsând la o parte peliculele care l-au avut ca protagonist pe marele actor, Gheorghe Naghi şi-a dedicat o bună parte a carierei filmului pentru copii.

Iar pelicule precum „Aventurile lui Babuşcă” sau „Alarmă în Deltă” au fost adevărate blockbustere ale vremii, fiind vândute în peste 20 de ţări. „Dar cel mai bine s-a vândut în străinătate «Aventurile lui Babuşcă», care a rulat în 20 de ţări. Uite, am aici o hârtie de la CNC (n.r: Centrul Naţional al Cinematografiei). S-a vândut în Anglia, Franţa, Belgia, Canada, URSS, China, Cuba...Poftim, a ajuns chiar şi în Republica Malgaşă (n.r: Madagascar). Tot aşa, cu «Alarmă în Deltă» am ajuns să fiu difuzat până şi în Mozambic sau în Iran. Am luat chiar şi un premiu la un moment dat la Teheran, am cunoscut-o şi pe Împărăteasa Farah, care patrona festivalul respectiv”, a povestit regizorul.

Naghi e dezamăgit de faptul că în România de astăzi nimeni nu-şi mai propune să creeze filme dedicate copiilor. „Unde sunt matineele de la ora 10.00, unde sunt sălile destinate filmelor pentru copii? O parte din miliardele care se investesc acum în cinematografie ar trebui să fie utilizate pentru realizarea unor pelicule destinate celor aproape 5 milioane de copii din România. Vreau să vă spun că filmele mele, ale Elisabetei Bostan şi ale lui Gopo, vândute deja în zeci de ţări, sunt cerute şi astăzi în străinătate. Măcar un film pentru copii dacă s-ar face în fiecare an, vă garantez că şi-ar scoate banii. Să ecranizăm, domnule, basmele româneşti, ar face străinii coadă ca să le cumpere!”, a mărturisit regizorul.

CV

Regizor, actor şi scenarist

Numele: Gheorghe Naghi
Data şi locul naşterii: 18 august 1932, Adjudu-Vechi (Vrancea)
Starea civilă: a fost căsătorit cu Eugenia Naghi (1928-2007), monteur la Studioul Cinematografic Bucureşti între 1950 şi 1986
Studiile şi cariera:
@ În 1955 a absolvit cursurile Institutului Unional de Cinematografie (Moscova), clasa Regie.
@ A activat, începând cu 1955, ca regizor la Studioul Cinematografic Bucureşti, iar din 1984 ca regizor şi director al filmului ştiinţific la Studioul Sahia-Film.
@ Filmografie (lungmetraje artistice): „Două lozuri” (1957), „D-ale carnavalului” (1959), „Telegrame” (1960), „Bădăranii” (1960), „Lumină de iulie” (1963), „Vremea zăpezilor” (1965), „Cine va deschide uşa?” (1967), „Doi bărbaţi pentru o moarte” (1970), „Aventurile lui Babuşcă” (1973), „Elixirul tinereţii” (1975), „Alarmă în Deltă” (1976), „Ciocolată cu alune” (1979), „Dumbrava minunată” (1980), „Fiul munţilor” (1981), „Acţiunea Zuzuc” (1983), „Egreta de fildeş” (1987), „Taina jocului de cuburi” (1990), „De-aş fi Peter Pan” (1992)
@ A realizat şi două documentare de lungmetraj, „Legende contemporane” (1972) – monografia judeţului Argeş, respectiv „Geneze” (1975) – monografia judeţului Neamţ
@ De multe ori a apărut şi ca actor în filmele sale, dar şi în ale colegilor: „Facerea lumii” (Gheorghe Vitanidis), „Fraţii” (Mircea Moldovan), „Paraşutiştii” (Dinu Cocea), „Asediul” (Mircea Mureşan).
Locuieşte în: Bucureşti

„Acţiunea Zuzuc”, unul dintre filmele care au obţinut premii în străinătate

"Este o poveste simplă, o frântură din viaţa care se desfăşoară în jurul nostru şi care antrenează oameni obişnuiţi: un puşti de 12 ani (Zuzuc) cu reacţii adesea imprevizibile, dacă sunt judecate din unghiul celor mari; Irina, mama lui, surprinsă în momentul deciziei de a-şi reface viaţa; un bărbat oarecare asupra căruia s-a oprit alegerea ei, în speranţa că va fi acceptat de Zuzuc; un vecin - Boboc - care însumează o serie de trăsături bune şi rele ale unui individ obişnuit, dar a cărui cumsecădenie maschează obtuzitate şi un egocentrism profund dăunător climatului social şi moral; un alt puşti, Lică, prieten cu Zuzuc şi complementul lui comportamental; o fetiţă - Ana Maria - în ochii căreia Zuzuc ar vrea să fie erou; o profesoară mai puţin sensibilă la ceea ce înseamnă necunoscutele vârstei; o alta apropiată de universul lui sufletesc; un profesor plin de intenţii bune dar lipsit de fantezie şi un tânăr ofiţer de miliţie, Virgil, care nu e un simplu funcţionar ce aplică legea." (Gh. Naghi, Cinema nr. 1/ 1984)