Valentin Popa drege busuiocul în privinţa furtului academic

Noul ministru al Educaţiei, Valentin Popa - care de curând a declarat că plagiatele nu reprezintă o problemă importantă - vrea, în mod ironic, ca studenţii să înveţe totuşi cum să respecte normele de integritate şi echitate academică, motiv pentru care a reglementat, marţi, obligativitatea introducerii de cursuri pe acest subiect.

Specialiştii pe etica din mediul universitar spun că miza cunoaşterii regulilor din acest domeniu este extrem de importantă, fiind un set de principii împotriva furtului intelectual.

Marţi seara, la doar câteva ore după ce şi-a preluat mandatul de ministru al Educaţiei, Valentin Popa a adoptat un ordin care prevede includerea cursurilor obligatorii de etică şi integritate academică pentru programele de masterat şi doctorat. Decizia vine după ce oficialul a fost criticat în spaţiul public pentru că a declarat că problema plagiatelor nu este importantă.

Unul dintre criticii cei mai vehemenţi a fost unul dintre foştii miniştri ai Educaţiei, Mircea Dumitru, care şi-a dat demisia din Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). „Prezenţa mea în acest Consiliu ar fi total irelevantă şi ar induce unui observator imparţial, de bună credinţă, falsa impresie a unui acord între viziunea dumneavoastră şi a mea cu privire la standardele eticii academice, în timp ce mie îmi este evident, urmărind declaraţiile publice de astăzi ale domniei voastre, că aş fi pus în situaţia de a accepta compromisuri care sunt inacceptabile”, a explicat rectorul Universităţii Bucureşti, într-un mesaj postat, luni, pe Facebook. Mircea Dumitru este primul rector din România care a introdus, începând cu acest universitar, cursuri obligatorii de etică şi integritate academică pentru masteranzi şi doctoranzi.

La rândul său, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie Daniela Vişoianu subliniază „că e nevoie ca ministrul Educaţiei să aibă el, în primul rând, competenţele pe dorim să le formăm absolvenţilor. Ce pretenţii de respectare a unor norme etice să avem din partea elevilor sau profesorilor dacă cei de la conducere nu le respectă?“

De cealaltă parte, fostul şef de la Educaţie, Liviu Pop, i-a luat apărarea actualului ministru afirmând că declaraţiile oficialului „au fost scoase din context“ şi că „demersul domniei sale este de a lupta cu plagiatorii.“

Un mare pas înainte

Introducerea unor astfel de cursuri reprezintă un mare pas înainte, spun reprezentanţii studenţilor. „Instituţiile de învăţământ superior au capacitatea de a avea acum un management universitar mai aplecat spre această zonă, fiind încurajate să adopte politici educaţionale preventive în privinţa plagiatului şi altor forme de impostură academică, indiferent, dacă ne referim la studenţi sau cadre didactice“, a explicat unul dintre membrii Consiliului de Etică şi Management Universitar (CEMU) Marius Deaconu.

O lege antifurt în spaţiul academic

Conferenţiarul universitar Liliana Popescu spune că este în continuare dezamăgită de declaraţiile lui Valentin Popa, în ciuda ordinului adoptat de oficial. „Cred că nu mai surprinde pe nimeni acest tip de comportament în rândul: spun una şi fac alta. Plus că semnarea acestui ordin este o chestiune formală până acum. Rămâne de văzut cum va fi implementat în vederea combaterii furtului din spaţiul academic. Chiar dacă există acest document, declaraţia oficialului în legătură cu plagiatele (o problemă de etică universitară în cel mai profund sens) rămâne îngrijorătoare. Integritatea şi etica academică înseamnă să respecţi munca colegilor din spaţiul academic şi, implicit, dreptul la proprietate intelectuală asupra ideilor şi perspectivelor celui care le-a produs. Un cod de etică în spaţiul universitar este ca o lege antifurt“, a explicat Popescu.

Integritatea şi etica academică înseamnă să respecţi munca colegilor din spaţiul academic şi, implicit, dreptul la proprietate intelectuală asupra ideilor şi perspectivelor celui care le-a produs.

La rândul său, cercetătorul pe etică aplicată Constantin Vică spune că etica academică, care conţine şi virtutea integrităţii, este o necesitate pentru universităţile din România. „Probleme în lumea universitară sunt pretutindeni, de la plagiat şi alte fraude intelectuale la cenzură şi discriminare. Cursurile şi trainingurile de etică academică au ca obiective formarea unor comportamente corecte în activitatea academică, în relaţiile dintre profesori, cercetători şi studenţi“, a comentat Vică.

 Codul Eticii Universitare nu se aplică

Reglementările din această zonă  nu reprezintă o chestiune nouă în spaţiul universitar,  a explicat Mihaela Miroiu, profesoară universitară şi teoreticiană specializată pe Etică. „ Este vorba de o revenire peste 13 de ani asupra unui ordin care reglementa într-o oarecare măsură aceste chestiuni. În 2005, a fost adoptat Codul de Etică Universitară de către ministrul Educaţiei de la acea dată, Mircea Miclea. Documentul prevede mai multe principii, printre care şi <<Onestitatea şi Corectitudinea Intelectuală>>. Mai mult, acesta face referire la toate ciclurile de studii universitare, nu doar pentru masterat şi doctorat. După ce a fost adoptat Codul, fiecare universitate a respectat cum şi cât i-a convenit din acel document.“