Ministrul Costoiu: România are cea mai mare pondere a tinerilor fără nicio slujbă din Uniunea Europeană

Ministrul Costoiu: România are cea mai mare pondere a tinerilor fără nicio slujbă din Uniunea Europeană

Tinerii şomeri stau la coadă pentru un loc de muncă, însă aproape un sfert rămân pe tuşă în fiecare lună FOTO: Adevărul

România este ţara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au nicio slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare sau formare, a declarat ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

23% dintre tinerii români cu vârste între 25-29 ani nu au o slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în nicio formă de pregătire, peste media UE. „România înregistrează cel mai mare procent de NEET - cei fără slujbă şi cei care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare - din ţările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie sunt 6,8 milioane de tineri, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri", a declarat ministrul Costoiu luni, la conferinţa internaţională „Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de formare profesională: Provocări comune - soluţii comune", organizată la Palatul Parlamentului, potrivit Mediafax.

La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană şi la categoria de vârstă 15-24 de ani. 

Cursuri obligatorii de antreprenoriat în facultate

„Cei mai mulţi tineri au fost identificaţi la nivelul anului 2011 - 17,4% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%", a precizat Costoiu.

Ministrul delegat a mai spus că, la nivel naţional, sunt dezvoltate în prezent strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educaţional, învăţământul terţiar şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Mai mult, Costoiu a adăugat că spera că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.

Portretul tânărului fără opţiuni

De asemenea, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a prezentat şi un „portret" al tânărului din categoria NEET.

"Printre principalele caracteristici avem existenţa unei dizabilităţi, calitatea de emigrant, un nivel scăzut de educaţie, provenienţa din zone izolate, provenienţa dintr-o familie cu venituri reduse, cu părinţi în situaţie de şomaj, părinţi cu un nivel scăzut de educaţie sau provenienţa dintr-o familie dezorganizată", a declarat ministrul Educaţiei, citat de Mediafax.

Potrivit lui Pricopie, Guvernul va veni cu măsuri pentru combaterea acestui fenomen prin memorandumul pentru aprobarea planului de implementare a garanţiei pentru tineri 2014-2015, semnată în decembrie 2013, în paralel cu un interes crescut din partea Comisiei Europene.

La rândul său, preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, Ecaterina Andronescu, consideră că şcoala trebuie să pregătească generaţia tânără şi pentru joburi care „nu s-au născut încă", iar pregătirea să se facă în aşa fel încât tinerii să se poată adapta la schimbările pieţei muncii.

Andronescu: „Este aproape o dramă”

„Să ai o cifră a şomajului în rândul generaţiei tinere de peste 25% este, cred, aproape o dramă. De aceea, eu nu pot decât să apreciez măsurile pe care Comisia Europeană le-a luat prin stabilirea unui program care să fie destinate integrării generaţiei tinere pe piaţa muncii. Trebuie să găsim răspunsul la întrebarea ce trebuie să facem nou în şcoala românească, oricare ar fi nivelul şcolii, în aşa fel încât să creştem şansa absolvenţilor de a se integra pe piaţa muncii. Importantă este pregătirea tinerilor în aşa fel încât să se poată adapta la schimbările de pe piaţamuncii. Cred că şcoala trebuie să pregătească generaţia tânără şi pentru joburi care nu s-au născut încă", a declarat Andronescu luni.

Preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului a precizat, în acest context, că Universitatea Politehnica din Bucureşti intenţionează să introducă proiecte care să crească capacitatea de angajare a absolvenţilor.

O generaţie aproape pierdută

Premierul Victor Ponta a declarat luni, în deschiderea conferinţei europene privind educaţia şi piaţa muncii pentru tineri, că nu este mulţumit de modul în care funcţionează sistemul de învăţământ din România, dar că acesta este îmbunătăţit în fiecare zi, adăugând că există riscul ca tinerii care au terminat cursurile după 2008 să fie o „generaţie pierdută” dacă statele UE nu iau măsuri.

"Consider că cea mai gravă criză cu care Europa se poate confrunta se pregăteşte în aceşti ani, şi anume criza unei generaţii posibil pierdute a Europei. Este vorba despre generaţia care, după 2008, termină diverse forme de educaţie, nu-şi găseşte un loc de muncă, o specializare adecvată, o carieră în viaţă, şi de aceea cred că această generaţie, dacă Europa, ţările membre, România, nu iau măsuri concrete acum, aceasta va fi într-adevăr o generaţie pierdută şi ar fi un lucru mai rău decât orice altă criză sau provocare cu care Europa se confruntă", a spus Ponta.


Ponta se declară nemulţumit de sistemul de educaţie românesc şi admite pericolul generaţiei pierdute

Premierul Victor Ponta a declarat luni, în deschiderea conferinţei europene privind educaţia şi piaţa muncii pentru tineri, că nu este mulţumit de modul în care funcţionează sistemul de învăţământ din România, dar că acesta este îmbunătăţit în fiecare zi, adăugând că există riscul ca tinerii care au terminat cursurile după 2008 să fie o „generaţie pierdută” dacă statele UE nu iau măsuri.

Harta generaţiei pierdute din România. Judeţele cu cei mai mulţi tineri şomeri

Peste 23% din românii cu vârsta sub 25 de ani sunt şomeri, majoritatea absolvenţi de liceu,iar Prahova este judeţul fruntaş la acest capitol. Autorităţile susţin că, din acest an, România va primi fonduri europene consistente pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor.

5.000 de elevi care au picat Bac-ul, şcoliţi şi angajaţi prin două proiecte europene de aproape 40 de milioane de lei

Ministerul Muncii a lansat miercuri două proiecte-pilot, implementate în perioada 23 decembrie-30 iunie 2015, cu un buget total de aproape 40 de milioane de lei, care vizează 5.052 de tineri între 15 şi 24 de ani, din mai multe zone ale ţării, care nu au luat Bacalaureatul şi sunt şomeri. La final, o parte vor fi integraţi în şcoală sau în programe de formare ori de reconversie profesională, iar cel puţin 10% trebuie să fie angajaţi.

STUDIU Cum absoarbe piaţa muncii „generaţia pierdută“: facultăţile care te ajută să-ţi găseşti un job după absolvire

Un student din cinci nu-şi găseşte un job după licenţă. Un studiu realizat în premieră la UBB Cluj-Napoca arată care sunt specializările de unde studenţii s-au angajat imediat după absolvire.

ANALIZĂ Cauzele unei „generaţii pierdute“: de ce ajung absolvenţii şomeri

Tinerii între 15 şi 29 de ani care nu au un loc de muncă şi nici nu studiază reprezintă o adevărată problemă, atât pentru societate, cât şi pentru buna lor dezvoltare, arată o analiză a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD). Experţii au găsit o serie de factori care favorizează fenomenul şomajului în rândul tinerilor, o problemă identificată la nivel global sub numele de „generaţia pierdută“.

ANOFM: Peste 43.000 de absolvenţi, majoritatea de liceu, s-au înscris ca şomeri în iunie şi iulie

Peste 43.000 de absolvenţi s-au înregistrat în ultimele două luni ca şomeri, 35.728 dintre ei fiind absolvenţi de învăţământ liceal sau post-liceal, informează ANOFM. Asta în condiţiile în care şomajul a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, iar autorităţile au luat decizia de a majora cheltuielile cu asistenţa socială acoperite din buget. Mai precis, în momentul acesta sunt mai mulţi şomeri decât s-a estimat la începutul anului.

Tinerii şomeri şi politicile ratate

Şomajul în rândul tinerilor este o problemă acută cu care se confruntă nu doar România, ci toate ţările membre ale Uniunii Europene, într-o măsură mai mare sau mai mică.

citeste totul despre: