Două bube mari care ameninţă universităţile din România - scăderea numărului de studenţi şi subfinanţarea

Universităţile se confruntă cu problema subfinanţării, motiv pentru care se află în acest moment la „limita supravieţuirii”, consideră copreşedintele PNL Alina Gheorghiu. Pe de altă parte, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu oferă exemplul unor universităţi care au obţinut performanţe în ultimii ani şi s-au dezvoltat, în ciuda înjumătăţirii numărului de studenţi în doar şapte ani.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu crede că sistemul de educaţie din România este lăsat de izbelişte de actuala guvernare, în condiţiile în care pentru mediul universitar s-a alocat 0,36 din PIB, ceea ce face ca, în opinia liderului liberal, una din două universităţi să fie "la limita supravieţuirii".

Liderul PNL Alina Gorghiu a afirmat, vineri, la o zi de la începerea anului universitar, că jumătate din universităţile din România se află la limita subfinanţării, apreciind astfel că învăţământul românesc este „sabotat" în ultimii ani de guvernarea Ponta, potrivit Mediafax. În consecinţă, Gorghiu propune ca finanţarea universităţilor să se facă în funcţie de criteriile de performanţă ale instituţiilor de învăţământ superior.

„Sunt astăzi în măsură să fac un bilanţ care să arate că sistemul de educaţie din România este lăsat de izbelişte. Oricât de bune ţi-ar fi intenţiile, nu poţi, cu 0,36 la sută din PIB pentru mediul universitar, să faci ceva în România. Astfel, una din două universităţi se află la limita subfinanţării, la limita supravieţuirii. De aceea, una dintre măsurile propuse de PNL este aprobarea citeriilor de evaluare a calităţii universităţilor, astfel încât finanţarea să se facă în funcţie de performanţă", a declarat Alina Gorghiu. Copreşedintele PNL mai propune depolitizarea învăţământului românesc pentru a ridica astfel credibilitatea acestuia.

Cîmpeanu spune că se poate

Pe de altă parte, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a oferit, joi, cu ocazia festivităţii de deschidere a noului an la Universitatea Politehnica, exemplul unor universităţi care au reuşit să-şi crească atractivitatea pe piaţa de studii în ultimii ani, 

Mai exact, el a precizat că, în ciuda problemelor din sistem şi a înjumătăţirii din ultimii ani a numărului de studenţi la nivel naţional, la Universitatea Politehnica numărul de studenţi a crescut de la 25.000 în 2010 la aproape 28.000 anul acesta.

De asemenea, Cîmpeanu a mai menţionat că 6% din studenţii din România învaţă la Politehnica Bucureşti, unde 30% dintre cadrele didactice titulare sunt tineri, în timp ce procentul la nivel naţional este de doar 16%, iar 93% dintre cadrele didactice sunt doctori, ponderea lor la nivel naţional fiind de doar 80%.

Totodată, Universitatea Politehnica Bucureşti oferă celor 6 la sută din studenţii României care sunt înscrişi aici 12 la sută dintre locurile de cazare disponibile la universităţile din toată ţara, respectiv 13.000 de locuri, a mai spus Cîmpeanu.